Ascensiunea partidelor de extremă-dreapta în parlamentele UE nu este o noutate, dar majoritatea și-au corectat poziția față de Rusia după invazia Ucrainei din 2022. În Franța, guvernul minoritar este susținut de Mișcarea Națională (RM), care a obținut 31% din locurile din parlament, iar extrema stângă controlează 10%, complicând situația.
În Olanda, partidele extremiste PVV și BBB dețin 30% din parlament și au format guvernul cu alte două partide liberal-conservatoare. Deși PVV a avut inițial poziții pro-Rusia, în ultimii ani a adoptat o poziție mai neutră. În Austria, Partidul Libertății (FPO) a câștigat 32% din locurile din parlament, dar forțele de centru l-au izolat în afara guvernării. În Polonia, partidul de extremă-dreapta PiS a fost scos de la guvernare în acest an, deși a obținut 36% din voturi. Italia este condusă de o coaliție de dreapta dominată de partidele cripto-fasciste Fratelli d’Italia și Lega Salvini, dar premierul Giorgia Meloni susține puternic Ucraina. În Finlanda și Suedia, partidele de extremă-dreapta au obținut 20-25% din locurile din parlament, dar sunt mai degrabă islamofobe și anti-migrație decât rusofile.
Germania va avea alegeri parlamentare anticipate în februarie 2025. Partidul nazist AfD, cu vederi filo-ruse, are 19% în sondaje, iar un alt partid populist de extremă-dreapta, BSW, ar putea trece pragul electoral, aducând procentul extremiștilor la 30% din parlament. Deși CDU este proiectat ca cel mai probabil câștigător al alegerilor, nu este clar dacă va putea asigura guvernarea fără o alianță cu SPD pentru a izola forțele extremiste.
