Tensiunile și îngrijorările generate de o posibilă invazie a Rusiei în Ucraina au crescut și interesul românilor față de ce ar presupune și care ar fi consecințele unui posibil conflict militar la doi pași de România. Implicit, românii și-au adus aminte de armată și cine ar putea să ne apere.
În spațiul public au apărut imediat „dovezi” ale unor chemări de încorporare a rezerviștilor, iar mulți dintre cei care ar putea fi chemați în astfel de situații s-au simțit luați în vizor. Imediat, MApN a dezmințit că există un plan național de activare a rezerviștilor în acest moment. Ministerul a reacționat dezmințind și zvonurile că se pregătește la nivel înalt o reactivare a serviciului militar obligatoriu, la care România a renunțat în 2006.
Confruntat tot mai des cu această ipoteză, ministrul Apărării, Vasile Dâncu a încercat să lămurească lucrurile și a spus că armata obligatorie este exclusă în acest moment. „În acest moment nu avem în niciun fel opțiune pentru stagiul militar obligatoriu”, a afirmat ministrul într-o intervenție la Prima TV. În schimb, Vasile Dâncu a vorbit despre o nouă strategie: serviciul militar opțional! Cu stagiu de pregătire plătit cu 2.700 lei lunar și o soldă de 1.500 lei acordată atunci când voluntarii nu sunt convocați. Ministrul Apărării spune că ideea a venit după ce a fost asaltat de mesaje din partea tinerilor care nu sunt de acord cu o armată obligatorie, dar ar îmbrățișa cariera militară voluntar. „Avem o formulă pe care vom lansa în viitor pentru tinerii care vor să facă un stagiu de pregătire militară şi să ştiţi că sunt mulţi, am primit pe Facebook, după ce am vorbit despre asta, am primit sute de mesaje. E un alt tip de armată, e armată mai pe termen scurt. S-ar putea să fie şi stagii mai scurte şi mai multe într-un an sau doi sau maxim trei luni de zile, vom vedea” , a declarat Vasile Dâncu în aceiași intervenție.
Ministrul a mai precizat că actualul context internațional, dar și costurile mari nu sunt în favoarea revenirii la serviciul militar obligatoriu. România se bazează, în caz de agresiune străină, pe statutul de membru NATO, dobândit încă din 2004, așa că problema unui deficit de militari nu este una care să genereze revenirea la armata obligatorie.
Sociologul Dan Dungaciu, analist de politică externă, precizează într-un interviu acordat în emisiunea „Omul Potrivit” de la Digi FM că reintroducerea sau nu a unui serviciu militar obligatoriu este un lucru care nu ține de o chestiune militară, ci de o decizie politică. „Ideea de a participa la armata statului te face un cetățean mai prezent, mai activ, chiar te face cetățean până la urmă, pentru că prețul fundamental pe care îl plătește un cetățean pentru țara lui este să își dea viața în cazul în care e chemat. O face sub jurământ și sub decizie proprie. Ăsta a fost de fapt mecanismul.
Așa cum în spatele intrării noastre obligatorie în școală stă o filosofie, filosofia iluministă care spune că omul nu se poate împlini pe de-a-ntregul dacă nu trece prin școală.
Deci statul te duce la școală ca să te ajute. Dacă nu te duci, ceva din omenitatea ta rămâne neutilizată. Conscripția face parte din aceeași filosofie a statului care te aduce în armata națională inclusiv ca să te facă cetățean și să îți întărească legământul cu patria, cu țara. Astăzi trăim într-o altă filosofie, o altă abordare, inclusiv în ceea ce privește chestiunile legate de minorități. De asta spun că trebuie să fie o decizie politică, astfel încât serviciul militar să devină obligatoriu.
Înainte de 1989, atunci când mergeai maghiar sau aparținător al unei alte minorități, vorbeai limba statului, o învățai chiar dacă vorbeai maghiară cu colegii tăi, dar în fața instituțiilor, în fața comandantului, vorbeai limba română. Era un exercițiu lingvistic pentru mulți, dincolo de faptul că armata nu era în localitatea de origine și erai detașat 9 luni sau 1 an și mai mult. Dincolo de costuri, de logistica ce trebuie reconstruită, apare și problema politică: ar fi de acord un partid care e la guvernare, în speță UDMR, să accepte obligativitatea serviciului militar, știind că cetățenii români de origine maghiară vor fi parte din proces?
Suntem totuși un stat NATO, nu putem să gândim ca și cum nu am fi în NATO. Avem cea mai puternică garanție de securitate de când avem România modernă. Așa că nu ne putem gândi că mâine intrăm în război, că Ucraina are probleme vechi cu Federația Rusă. Articolul 5 se aplică la aliați, deci suntem în altă logică de mișcare.”
