România a participat cu observații la răspunsurile trimise miercuri Rusiei de către SUA și NATO la capitolul privind o posibilă inspecție a rușilor la baza de la Deveselu, au precizat pentru Europa FM surse oficiale guvernamentale.
Bucureștiul ar accepta o inspecție din Rusia numai dacă și Federația va accepta ca delegați români să vadă baze din Rusia, conform surselor citate: “Nici noi, nici americanii nu avem nimic de ascuns, dar oferta este valabilă numai pe bază de reciprocitate”.
Aceleași surse au precizat că acestea sunt singurele referiri la România din răspunsul înaintat miercuri de către Statele Unite Rusiei.
Alianţa Nord-Atlantică propune Rusiei măsuri practice în sensul creşterii transparenţei şi controlului armamentului, iar un eventual acord cu Moscova ar putea include efectuarea de inspecţii reciproce, inclusiv în bazele antibalistice NATO din România şi Polonia, a scris Wall Street Journal.
Înainte de a transmite propunerile SUA la Moscova, oficialii americani au arătat un document confidențial aliaților europeni, subliniind câteva posibile soluții, după care administrația Biden a consultat și a informat Congresul.
Una dintre ideile prezentate Rusiei în document ar permite inspecțiile bazelor americane din Polonia și România, scrie publicația americană.
Moscova s-a plâns că sistemele ar putea fi folosite pentru a lansa rachete de croazieră pe teritoriul Rusiei, o acuzație pe care SUA au respins-o. Inspecțiile ar fi menite să liniștească Rusia că lansatoarele nu pot fi folosite în scopuri ofensive. Propunerea SUA urmărește acțiuni reciproce din partea Rusiei, pe care SUA nu le-au precizat public.
Oficialii polonezi au declarat că guvernul este deschis pentru inspecții de apărare antirachetă, cu condiția ca Rusia să permită inspecția activităților rusești cu rachete în Kaliningrad, o enclavă rusă puternic militarizată de la Marea Baltică, care se învecinează cu Polonia și Lituania.
Reamintim că secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a susținut miercuri o conferință de presă în care a prezentat răspunsul către Rusia, care cere un angajament scris privind neextinderea NATO la Ucraina și Georgia și retragerea forțelor și armamentului Alianței Atlantice din țările din Europa de Est care au aderat la NATO după 1997. Jens Stoltenberg catalogase deja aceste cerințe drept ”inacceptabile”.
