O ceremonie dedicată Zilei Internaţionale de Comemorare a Holocaustului a avut loc, marţi, la Templul Coral din Bucureşti, prilej cu care au fost comemorate victimele Pogromului legionar antievreiesc din Bucureşti din 21 -23 ianuarie 1941.
Ceremonia a avut loc în prezenţa preşedintelui Klaus Iohannis, a premierului Nicolae Ciucă, ambasadorului Israelului la Bucureşti, David Saranga, ministrului secretar de stat pentru Culte Victor Opaschi, vicepremierului Kelemen Hunor, mai multor oficiali guvernamentali şi parlamentari, reprezentanţi ai Corpului Diplomatic acreditat la Bucureşti, ai comunităţii evreieşti naţionale şi internaţionale, ai cultelor.
Evenimentul a debutat cu un moment de rugăciune în memoria victimelor Holocaustului, oficiat de prim-rabinul României, Rafel Schaffer, precedat de o depunere de coroane din partea Preşedinţiei, Guvernului, Parlamentului, mai multor ministere, reprezentanţei Comisiei Europene la Bucureşti.
Preşedintele Federaţiei Comunităţilor Evreieşti din România – Cultul Mozaic, deputatul Silviu Vexler, care a deschis apoi evenimentul, a afirmat că nu poate găsi o descriere exactă a ceea ce a însemnat de fapt Holocaustul – o perioadă a istoriei în care umanitatea şi-a pierdut glasul sau poate s-a pierdut chiar pe sine.
„Tradiţia iudaică ne spune că un cuvânt poate schimba lumea, că poate face diferenţa între bucurie şi tristeţe, între durere şi salvare. Cu toate acestea, nu pot găsi o descriere pentru ceea ce a însemnat cu adevărat Holocaustul. O perioadă a istoriei când umanitatea şi-a pierdut glasul. Sau poate că umanitatea în sine s-a pierdut… În acele momente când normalitatea şi-a pierdut sensul, nu a mai contat nimic. Nu reuşesc să îmi scot din minte imaginea unui veteran evreu, purtând decoraţia pe care o primise pentru vitejie şi curaj din partea României, executat pe străzile din Bucureşti în timpul Pogromului – o dezlănţuire a urii şi a crimelor duse la absurd, implementată la comanda unei organizaţii cu caracter fascist şi terorist – Mişcarea Legionară”, a afirmat Silviu Vexler.
Potrivit preşedintelui FCER, în prezent, procesele pentru reabilitarea celui care a fost generalul Nicolae Macici, coordonatorul unei crime uriaşe, Masacrul de la Odessa, în care au fost ucişi aproape 40.000 de evrei, în curs de desfăşurare de peste doi ani, au fost amânate, adăugând că, „din nou, criminalii de război din perioada Holocaustului sunt promovaţi din anumite zone ale societăţii, în spaţiul public, drept eroi şi martiri”.
„În Bucureşti există în continuare o clădire dedicată Mişcării Legionare. Cu toate acestea, pe măsură ce vocea ultimilor supravieţuitori se stinge, simt că există ceva chiar mai periculos decât incidentele antisemite şi tentativele de negare sau de trivializare a Holocaustului: normalizarea violenţei şi acceptarea urii. Trăim într-un moment când violenţa vorbelor sau violenţa din spatele vorbelor se transformă foarte uşor în violenţa faptelor. Am văzut deja acest lucru. Sigur, la un nivel încă redus. Apatia, indiferenţa, ignorarea acestor situaţii nu fac decât să încurajeze continuarea şi înrăutăţirea lor. indiferent de formele sale. Este încă unul din motivele pentru care adoptarea Legii privind introducerea disciplinei ‘Istoria Evreilor. Holocaustul’ în toate liceele din România are un rol fundamental. Combaterea antisemitismului, a extremismului, a urii nu este posibilă fără şansa reală pentru viitorul societăţii noastre – educaţia”, a adăugat deputatul FCER.
Pentru Federaţia Comunităţilor Evreieşti din România, a adăugat Silviu Vexler, păstrarea memoriei victimelor Holocaustului reprezintă o datorie sacră, precum şi sprijinul şi cinstirea supravieţuitorilor Holocaustului. „Sunt recunoscător şi apreciez sprijinul constant pe care statul român îl acordă comunităţilor evreieşti. (…) Nu vom permite ca memoria victimelor Holocaustului să fie uitată. (…) Privesc cu speranţă, având o convingere de nestrămutat în viitorul vieţii evreieşti din România”, a punctat preşedintele FCER.
