Faimoasele băi termale din Ungaria se luptă să supravieţuiască, afectate de explozia facturilor la energie şi contextul economic pesimist, informează agenția AFP.
Capitala Budapesta se laudă cu mai multe clădiri în stilul Belle Epoque şi Art Nouveau construite în jurul băilor termale, unde poţi juca şah în mijlocul bazinelor, precum şi mai multe hammam-uri din epoca otomană.
Însă operarea acestor băi termale “ar urma să coste cu 170% mai mult în 2023 comparativ cu anul trecut”, avertizează Edit Reffy, purtătoarea de cuvânt a Budapest Spas, societatea care gestionează băile termale din capitala Ungariei. Chiar dacă o mare parte din apă este fierbinte în mod natural, marile clădiri de patrimoniu care adăpostesc băile termale costă o avere pentru a fi încălzite şi operate.
“Gestionarea crizei energetice este o provocare semnificativă”, spune Edit Reffy, adăugând că au fost introduse măsuri pentru a face economii, precum reducerea orelor de funcţionare, acoperirea piscinelor exterioare şi scumpirea biletelor. De exemplu, preţurile la renumitele băi termale Gellert, frecventate în special de clienţii străini, şi la Szechenyi Spa, renumite pentru petrecerile sale de tip “sparties”, au fost majorate “cu peste 30%”, a spus Reffy.
Mai puţin cunoscute, băile termale din provincie au fost cele mai afectate de criza energetică şi unele au fost nevoite să se închidă. “Spa-urile înseamnă cheltuieli… Un sfert din toate băile termale şi-au redus programul de funcţionare”, spune Zoltan Kantas, preşedintele Asociaţiei băilor termale din Ungaria, conform economedia.ro.
Cu peste 1.300 de surse de apă termală, inclusiv complexul de peşteri de la Miskolctapolca, nord-est, Ungaria rămâne o destinaţie mai ieftină decât media europeană şi deseori spectaculoasă. Un exemplu este cel mai mare lac termal natural din lume, la Heviz (sud-vest). Cele 4,4 hectare ale acestui lac beneficiază de o apă geotermală care nu coboară sub 22 de grade Celsius în timpul iernii şi poate urca până la 38 de grade Celsius în timpul verii.
