Statele Unite și NATO au respins cererea Rusiei privind refuzarea aderării Ucrainei la Alianță, dar au deschis calea pentru măsuri de consolidare a încrederii reciproce, se arată în documentele confidențiale transmise de Alianța Nord-Atlantică și Washington către Moscova, consultate de El Pais.
SUA și NATO resping semnarea unui acord bilateral privind securitatea în Europa cu Rusia și, de asemenea, blocarea unei viitoare aderări a Ucrainei la Alianța Nord-Atlantică. Acestea au fost două dintre principalele cereri prezentate de Moscova pentru a pune capăt crizei din Ucraina într-un moment de maximă tensiune între Rusia și Occident, care amenință securitatea euro-atlantică.
În schimb, atât Washingtonul, cât și NATO, îi oferă lui Putin negocieri privind acordurile de dezarmare și măsuri de consolidare a încrederii în diferite forumuri – precum Organizația pentru Securitate și Cooperare în Europa (OSCE), Dialogul de stabilitate strategică SUA-Rusia și Consiliul NATO-Rusia – ale căror succes este condiționat de o detensionare a amenințării militare ruse la adresa Ucrainei. Asta arată două documente confidențiale trimise miercurea trecută de Washington și NATO la Moscova, consultate de El Pais.
„Având în vedere consolidarea substanțială, neprovocată, nejustificată și în curs de desfășurare a armatei ruse în și în jurul Ucrainei și în Belarus, solicităm Rusiei să detensioneze imediat situația într-un mod verificabil, în timp util și de durată”, i-ar fi transmis NATO Moscovei.
„Este poziția guvernului Statelor Unite conform căreia progresele în aceste probleme pot fi realizate doar într-un mediu de detensionare în ceea ce privește acțiunile amenințătoare ale Rusiei față de Ucraina”, ar fi avertizat Washingtonul.
Autoritățile ruse au cerut un răspuns scris la propunerea lor de a semna un acord care să ofere garanții de securitate Moscovei în ceea ce privește extinderea NATO spre est. Moscova a inclus chiar și o versiune preliminară a înțelegerii ipotetice.
Răspunsul Occidentului a fost trimis în două texte: unul intitulat „Confidențial/Rel Russia” (constând într-o introducere, șapte puncte și câteva scurte concluzii) din partea Washingtonului; şi altul, „NATO-Rusia Restricţionat” (cu 12 secţiuni), din partea Alianţei Nord-Atlantice. Documentele surprind în mare măsură – deși într-o formă mult mai detaliată – mesajele pe care liderii occidentali le-au transmis în public Kremlinului. SUA și NATO și-au coordonat răspunsurile, care sunt complementare, dar conțin unele diferențe.
Principala diferență dintre cele două texte este că Washingtonul se declară pregătit să discute conceptul de „indivizibilitate a securității”, pe care OSCE l-a aprobat la summitul său de la Nur-Sultan, Kazahstan, în 2010. Moscova a inclus acest aspect în primul articol din proiectul său de acord, folosind acest principiu pentru a susține că eventuala intrare a Ucrainei în NATO i-ar afecta securitatea.
Textul din partea SUA avertizează că nu împărtășește punctul de vedere rus și notează că conceptul de indivizibilitate a securității „nu poate fi privit izolat”. Chiar și așa, își exprimă disponibilitatea de a face față „interpretărilor respective” ale acestora și subliniază că „Statele Unite și Rusia au reafirmat, de asemenea, dreptul inerent al fiecărui stat participant de a fi liber să-și aleagă sau să-și schimbe aranjamentele de securitate, inclusiv tratatele de alianță”.
Încă de la început, documentul de la Washington arată clar că americanii „continuă să sprijine ferm Politica Ușilor Deschise a NATO” și, prin urmare, nu exclude viitoarea încorporare a Ucrainei sau Georgiei în Alianță. Textul mai clarifică faptul că, indiferent de caz, această problemă ar trebui tratată la Consiliul NATO-Rusia (NRC). Textul NATO își consolidează, de asemenea, Politica Ușilor Deschise și subliniază dreptul tuturor statelor de a-și alege acordurile în termeni de securitate „fără interferențe externe”.
Moscova nu a trimis încă un răspuns scris, dar surse aliate spun că Rusia a cerut Statelor Unite și NATO să-și unifice răspunsurile și ca Alianța să fie de acord cu o discuție asupra conceptului de „indivizibilitate a securității”, așa cum au făcut SUA.
Secretarul de stat american Antony Blinken și ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov, au avut ieri prima convorbire telefonică de când SUA și NATO au trimis răspunsurile Moscovei. Blinken, potrivit unui purtător de cuvânt al Departamentului de Stat, i-a transmis lui Lavrov disponibilitatea sa de a continua cu un schimb „substanțial” de propuneri privind securitatea, în timp ce omologul său rus a spus că ambii vor accepta continuarea dialogului. „Vom vedea cum merge”, a spus el pentru televiziunea rusă.
În ceea ce privește Ucraina, administrația Biden oferă Rusiei „măsuri de transparență reciprocă bazate pe condiții”, în baza cărora Rusia și SUA ar fi de acord să „se abțină de la desfășurarea de sisteme ofensive de rachete lansate la sol și de forțe permanente cu o misiune de luptă pe teritoriul Ucrainei”. Pentru aceasta, Washingtonul își anunță propunerea de a se consulta cu Kievul.
Aceste acorduri de încredere reciprocă, împreună cu pactele de dezarmare, sunt cele două subiecte-cheie ale documentelor transmise de Washington și Alianță. SUA afirmă în document că sunt „pregătite să lucreze pentru a ajunge la o înțelegere cu Rusia, împreună cu aliații și partenerii noștri transatlantici, în probleme de securitate de interes”. Washingtonul mai prezintă o serie de probleme asupra cărora este „gata să discute angajamente sau acțiuni reciproce” și forumurile în care acestea ar trebui abordate. SUA declară că sunt pregătite să facă față acestui proces „cu bună-credință”, în timp ce îi reproșează lui Putin că a dislocat peste 100.000 de soldați la granița cu Ucraina, că a ocupat Peninsula Crimeea și că a încurajat conflictul din Donbas (regiune din estul Ucrainei, în mare parte vorbitoare de limbă rusă).
Washingtonul se plânge că, în proiectul său de acord privind securitatea în Europa, „Rusia a făcut anumite cereri care subminează principiile pe care Rusia s-a angajat în documentele anterioare”. „Este imperativ ca discuțiile să aibă loc pe baza documentelor fondatoare de bază privind securitatea europeană”, precum Actul final de la Helsinki, Actul fondator NATO-Rusia și cartele de la Paris și ale Națiunilor Unite, „care consacră principiile suveranității, integrității teritoriale și dreptul fiecărui stat de a-și alege acordurile și alianțele de securitate […]”.
Limitarea rachetelor
O serie de propuneri ale SUA implică limitarea rachetelor, care ar putea culmina cu noi acorduri de dezarmare. Washingtonul a declarat că este pregătit să înceapă discuții bilaterale cu Rusia privind controlul rachetelor cu rază scurtă și medie de acțiune și al lansatoarelor acestora, deși critică încălcarea Tratatului privind forțele nucleare cu rază intermediară de acțiune prin producerea și desfășurarea rachetelor SSC-8 și a altor sisteme.
Guvernul SUA își reafirmă angajamentul față de Noul tratat START pentru rachete intercontinentale, care este în vigoare până în 2026, dar propune includerea de noi lansatoare, arme nestrategice și focoase nucleare nedislocate. Mai mult, sugerează începerea „discuțiilor imediat cu privire la măsurile ulterioare pentru Noul START” și discutarea modului în care viitoarele acorduri „ar include toate armele nucleare ale SUA și Rusiei”. Documentul arată îngrijorarea Washingtonului și a aliaților săi, având în vedere eforturile Rusiei de a-și diversifica și de a crește arsenalul nuclear, de a dezvolta noi rachete intercontinentale și de a disloca rachete duale și nestrategice în apropierea granițelor NATO.
Una dintre cele mai inedite propuneri este oferirea unui „mecanism de transparență” către Rusia pentru a verifica absența rachetelor de croazieră Tomahawk, care sunt capabile să ajungă pe teritoriul Rusiei, la bazele NATO cu scut antirachetă din România și Bulgaria, care adăpostesc sistemul Aegis. În schimb, Washingtonul solicită o abordare identică cu două baze de lansare de rachete la alegere pe teritoriul Rusiei. Moscova propusese limitarea desfășurării rachetelor cu rază scurtă și lungă de acțiune și și-a exprimat îngrijorarea pentru faptul că bazele de scut antirachetă din România și Bulgaria ar putea găzdui rachete Tomahawk.
Având în vedere neliniștea Uniunii Europene cu privire la excluderea sa din aceste negocieri, Statele Unite garantează că vor discuta cu aliații săi toate problemele care afectează securitatea Europei.
