Cifre care dau de gândit. Sau cel puțin ar trebui să dea de gândit. În fiecare an, în România mor oameni din cauze care ar putea fi evitate. Scurgerile de gaze fac de 100 de ori mai multe victime în România, raportat la 50.000 km de conducte de distribuție, decât în Europa de Vest. Potrivit InfoCons Protecția Consumatorilor, în spatele acestor cifre se ascund povești dureroase: familii întregi distruse într-o clipă, copii care își pierd părinții, oameni care rămân fără casă și fără speranță. Totul, din neglijență, neglijare sau lipsă de informare.

„De cele mai multe ori, tragediile nu se întâmplă din „ghinion”, ci dintr-un lanț de mici neglijențe: o verificare tehnică amânată, o instalație improvizată, un miros de gaz ignorat. În multe locuințe, siguranța este tratată ca un moft, nu ca o obligație. În timp ce în Europa de Vest verificările sunt făcute periodic, la noi, ele sunt adesea văzute ca o formalitate sau o cheltuială în plus.

Conform unui raport MARCOGAZ, privind Siguranța Sistemelor de Distribuție Gaze în Europa de Vest, s-au analizat accidentele din 8 țări situate în Europa de Vest, în perioada 2017 – 2022.

Total rețea analizată: 1,235 milioane km de conducte.

Număr de clienți acoperiți: 68,1 milioane.

Accidente raportate: între 12 și 32/an (în funcție de an și țară).

Decese raportate: 7 decese în 2019 și 13 decese în anul 2021. În restul anilor (2017, 2018, 2020, 2022): 0 decese/an.

Frecvența medie a accidentelor (explozii/intoxicări): ≈ 1 accident / 50.000 km de rețea.

Frecvența medie a deceselor: ≈ 0,13 decese / 50.000 km de rețea.

Concluziile studiului:

Nivelul de siguranță al rețelelor de distribuție a gazelor din Europa de Vest este foarte ridicat și în continuă îmbunătățire.

Majoritatea incidentelor au cauze externe rețelei (săpături, erori umane, coroziune).

În peste 80 % dintre cazuri, accidentele nu au produs victime.

Rata de deces este de 10–20 ori mai mică decât în anii 1990.

Nu există tendință de creștere a riscului odată cu vârsta rețelei, dacă întreținerea este adecvată”, arată InfoCons Protecția Consumatorilor.

Dragoș HOJDA