Creșterea în martie a prețurilor din Statele Unite cu 3,5% a redus semnificativ pariurile pe o scădere a dobânzilor de către Rezerva Federală iar moneda americană s-a apreciat cu rapiditate, ea fiind considerată drept un „refugiu” în perioadele complicate pe plan internațional.
Investitorii și-au restrâns plasamentele pe activele considerate riscante, cum sunt euro și monedele de la marginea zonei, fiind influențați și de creșterea tensiunilor militare din Orientul Mijlociu care au drept combatanți Israelul și Iranul, cât și aliații celui din urmă.
Moneda unică s-a depreciat vineri până la 1,0623 dolari, cu închiderea pieței de peste Ocean la 1,0640 dolari, față de 1,0871 dolari în ședința de marți, ceea ce a ridicat media monedei americane de la 4,6322 la 4,6645 lei, o medie mai mare fiind atinsă la începutul lui noiembrie trecut. Creșterea dolarului din ultimele două ședințe este de aproape 9 bani.
Aprecierea monedei americane și a metalului galben, care a atins un maxim istoric de 2.431,90 dolari/uncie, au ridicat prețul gramului de aur de la 347,5290 lei la un nou record de 359,6861 lei.
De la un prag de rezistență de 2.300 dolari/uncie, care a fost depășit rapid, analiștii văd acum atingerea unei valori de 3.000 dolari până la sfârșitul anului, efect al creșterii aversiunii față de risc.
Creșterea metalului galben este pusă și pe seama majorării de către băncile centrale ale propriilor rezerve. Recordmenă este cea a Chinei, care și-a majorat rezerva anul trecut cu 200 de tone. La rândul lor, India și Turcia sunt mari cumpărători, dorința lor fiind de a-și reduce expunerea la dolarul american, înainte de alegerile prezidențiale din Statele Unite. Un eventual nou mandat al lui Donald Trump ar crește vulnerabilitatea la eventuale sancțiuni economice.
Cursul euro a crescut de la 4,9678 lei, minim al ultimelor cinci săptămâni, în ședința de luni, la 4,9714 lei, în cea de vineri, când cotațiile au urcat la 4,97 – 4,973 lei.
BNR anunță tot mai des că „nu s-au înregistrat tranzacții pe piața monetară interbancară”, în condițiile în care există zilnic un excedent de peste 40 miliarde lei, iar băncile comerciale preferă să-l plaseze în depozite la BNR, unde primesc o dobândă de 6%/an.
O primă schimbare ar putea apare după data de 13 mai, când se va desfășura ședința de politică monetară a BNR. Analiștii anticipează o primă tăiere a dobânzii de referință cu un sfert de punct procentuale, în cazul în care inflația își va menține tendința descendentă. În martie, rata anuală a inflației a scăzut la 6,61%, una dintre cele mai mari din Uniunea Europeană, de la 7,23% în februarie.
Până atunci, indicele ROBOR la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, va stagna la 6,05%, cel la 6 luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, la 6,07% iar cel la 12 luni la 6,08%.
Aversiunea față de risc a apreciat francul elvețian 5,1091 lei, la începutul săptămânii, față de 5,0608 lei, la începutul ei. Media lirei sterline a urcat vineri la 5,8281 lei.
Aprecierea monedei americane a afectat performanța criptomonedelor. Bitcoin s-a depreciat la sfârșitul săptămânii la 62.307 – 64923 dolari iar ethereum la 2.920 – 3.102 dolari.
Analiza cuprinde perioada 8 – 12 aprilie
