Comisia Europeană explică încetinirea creșterii economice în România prin slaba cerere din partea partenerilor comerciali și creșterea rapidă a salariilor și prețurilor la energie. Deși consumul privat a fost ridicat, contribuția sa a fost diminuată de deficitul comercial negativ și incertitudinile legate de măsurile fiscal-bugetare din 2025. Astfel, PIB-ul României va crește cu doar 1,4% în acest an, față de prognoza de 3,3% din primăvară.
Pentru următorii doi ani, prognoza indică creșteri de 2,5%, respectiv 2,9%, datorită revenirii treptate a cererii externe și a accelerării investițiilor private. Totuși, balanța comercială negativă și creșterea cheltuielilor publice ar putea adânci deficitul bugetar la aproape 8% din PIB în 2024, comparativ cu 6,5% în 2023. Inflația este așteptată să încheie anul la circa 5,5%, pe fondul ieftinirii energiei, și să intre în ținta de 2,5% a Băncii Naționale abia la finalul lui 2025.
Planul de reducere a deficitului prezentat de România pe 25 octombrie include eliminarea unor stimulente fiscale și facilități pentru anumite categorii de angajați, menținerea cotei unice de impozitare și reașezarea impozitelor și taxelor. În septembrie, guvernul a redefinit ținta de deficit bugetar la 6,94% din PIB, iar premierul Marcel Ciolacu a anunțat un plan de măsuri acceptat de executivul european pentru reducerea deficitului la sub 2,5% în următorii șapte ani.
