Coaliția de guvernare intenționează să introducă, de anul viitor, o taxă de 1% pe cifra de afaceri a companiilor cu afaceri care depășesc 100 de milioane de euro. Măsura a fost agreată deja la nivel de specialiști și urmează să fie supusă deciziei politice a conducerii coaliției de guvernare în perioada următoare, scrie Profit.ro.
Discuțiile despre introducerea unei „taxe de solidaritate” pentru companiile cu cifra de afaceri mai mare de o sută de milioane de euro au început încă de anul trecut, din decembrie, în contextul discuțiilor despre bugetul pe anul 2022. Ideea a venit inițial din partea UDMR, care a propus acest impozit special „de solidaritate” pe modelul aplicat de Ungaria în criza economică din 2010. Kelemen Hunor spunea că măsura ar strânge minimum 1,4 miliarde euro pe an. PSD a adoptat-o rapid, după cum a anunțat Marcel Ciolacu. PNL s-a opus puternic, însă.
Liberalii spuneau că nu vor să introducă taxe noi. Ulterior, ei au mai cedat și au afirmat că nu doresc ca aceasta să devină o măsură permanentă, putând fi luată în calcul doar ca măsură de criză pentru 2022. Și fostul președinte al PNL Florin Cîțu critica taxa de solidaritate, spunând că nu este un comportament normal din partea statului să penalizeze companii care au plătit taxe în avans în perioada crizei, ca statul să aibă bani la buget. Președintele Klaus Iohannis a afirmat la acea vreme că suprataxarea „nu i se pare nici necesară, nici utilă, nici corectă”.
Mediul de afaceri a reacționat virulent la acel moment, cerând coaliției de guvernare să renunțe la această idee, spunând că ea doar va inflama inflația. Camera de Comerț Americană în Romania (AmCham) spunea că o astfel de măsură descurajează investițiile și extinderea în România. Taxa de solidaritate de 1% din afacerile companiilor mari, dacă va fi aplicată, se va vedea în prețurile de consum instantaneu, din ziua doi, spunea Ionuț Sas, vicepreședinte AmCham. Consiliul Investitorilor Străini (FIC) spunea că introducerea taxei de solidaritate penalizează exact acele categorii de companii care se conformează fiscal şi care au reuşit să performeze în condiţiile sanitare restrictive. Marile magazine reunite în Asociația Marilor Rețele Comerciale din România (AMRCR) au cerut și ele coaliției de guvernare să renunțe la taxa de solidaritate, afirmând că penalizează companii care au reprezentat motoarele cele mai puternice ale creșterii economice a României, mai ales în această perioadă de criză. Confederația Patronală Concordia spunea atunci că taxa de solidaritate este o măsură care ar frâna recuperarea economiei după pandemie și ar dăuna României pe termen lung, ea urmând să fie plătită tot de cetățeni.
Însă discuțiile despre taxa de solidaritate au revenit, în contextul în care coaliția de guvernare pregătește o analiză privind măsurile fiscale ce pot fi introduse de la 1 ianuarie 2023. Liderul PSD Marcel Ciolacu a declarat săptămâna aceasta că „pe agenda de discuţii” a coaliției este şi subiectul unei taxe de solidaritate. Anterior, premierul Nicolae Ciucă spunea că guvernul nu are în vedere modificarea taxelor pentru companii. „Nu cred că ar fi o bună practică”, a declarat Ciucă.
Un total de 354 de firme din România au avut în 2020 afaceri mai mari de 100 de milioane de euro, arată datele de la Registrul Comerțului.
