FONDURI UE – România, la coada absorbției banilor europeni 2014-2020

Slabă absorbție de fonduri europene! Cu experiență deja de 15 ani în Uniunea Europeană, aflată la al treilea ciclu financiar, la care se adaugă experiența căpătată în perioada de preaderare, România tot nu reușește să profite de fondurile puse la dispoziție de UE pe măsura nevoilor noastre, după cum arată datele oficiale de la Comisia Europeană, intrate în posesia StartupCafe.ro.

59% – aceasta este rata de absorbție a fondurilor europene reușită de România, ca plăți nete atrase de la Comisia Europeană, din Fondurile Europene Structurale și de Investiții (FESI) din perioada de programare 2014-2020, conform execuției de la data de 31 decembrie 2021.

În bani, suma atrasă de România este de 19,8 miliarde de euro, dintr-un total de 33,4 miliarde de euro, fonduri FESI puse la dispoziție țării noastre prin Cadrul Financiar Multianual (CFM) 2014-2020.

Restul de aproape 14 miliarde de euro stau în bugetul Uniunii Europene și ne așteaptă să-i atragem, conform datelor de la 31 decembrie 2021. Banii mai pot fi atrași de România până la finalul anului 2023.

Aici vorbim despre fondurile europene pe care CE le oferă României prin 8 surse europene, inclusiv Fondul de Coeziune, Fondul European de dezvoltare Regională, Fondul Social European și Fondul European de Dezvoltare Rurală. În plan național , acești bani sunt gestionați de autorități de management de la Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene (MIPE), Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației (MDLPA), Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR).

Practic, sunt fonduri europene pentru toate nevoile de dezvoltare ale României: infrastructura rutieră și feroviară națională, canalizare, alimentare cu apă, rampe de gunoi, dezvoltarea satelor, școli, spitale, mici afaceri private la sate și orașe și așa mai departe. În afară de plățile directe la hectar din agricultură, care sunt dintr-un fond separat din partea UE, de garantare agricolă.

Datele se regăsesc într-un document privind execuția fondurilor europene, transmis de Comisia Europeană la Comisia de Dezvoltare Regională (REGI) a Parlamentului European.

„Sunt foarte îngrijorată de slaba absorbție a fondurilor europene, riscăm să pierdem bani foarte mulți, necesari dezvoltării României, este iminentă pierderea unor sume mari” – a declarat, pentru StartupCafe.ro, europarlamentarul Corina Crețu , membră a Comisiei REGI, fost comisar european pentru Politică regională (2014-2019).

De precizat că în prima perioadă de programare prinsă de România în UE, 2007-2013, am ajuns la o rată de absorbție de 92%. Practic, am pierdut atunci 2,7 miliarde de euro, așa cum arată și documentul trimis acum de Comisia Europeană la Comisia REGI a PE. Și atunci au fost probleme până pe ultima sută de metri, dar am beneficiat și de faptul că România avea totuși comisarul UE pentru Politică regională, care administra la Bruxelles cea mai mare parte a fondurilor FESI. Atunci guvernul român a folosit două metode – proiectele fazate și proiectele retrospective – pentru a trage bani europeni care riscau să fie pierduți. Deși legale, aceste procedee tehnice nu sunt uzuale.

Iată că acum, cu un bagaj de cunoștințe și de experiență considerabil în UE, România se găsește în situația în care mai are de atras aproape 14 miliarde de euro de la UE, ca fonduri FESI. Pentru acești bani trebuie să finalizăm cheltuielile și să trimitem facturile la Bruxelles până la finalul anului 2023.

Media Uniunii Europene la rata de absorbție a acestor fonduri FESI este de 67%, la 31 decembrie 2021.

România este a cincea din coadă în clasamentul UE28 (cu tot cu Marea Britanie, care a ieșit între timp) al ratei de absorbție. Sub noi mai este Danemarca (58%), o țară foarte bogată, net contribuabilă la bugetul UE, a cărei dezvoltare nu depinde de aceste ajutoare. Danezii au tras 1 miliard de euro și mai au de luat mai puțin de 1 miliard, deci pagubă în ciuperci.

O altă țară cu absorbție mai slabă decât a noastră e Malta (57%), cel mai mic stat membru UE. Insularii au luat 500 de milioane de euro și mai au de tras 452 de milioane de euro, deci iarăși sume mici în comparație cu fluxurile de capitaluri care se vântură prin Malta, din investiții de la companii private din toată lumea.

Tot sub noi la rata de absorbție este și Croația (54%), dar această țară a intrat în UE abia în 2013, la 6 ani după România. Croații, care se pregătesc să intre în Zona Euro și în Spațiul Schengen, au luat 6,1 miliarde de euro și mai trebuie să atragă 5,5 miliarde de euro, ca fonduri FESI.

În fine, ne putem „mândri” că suntem cu rata de absorbție FESI și peste Slovacia (57%). Slovacii au încasat aproape 9 miliarde de euro și mai trebuie să atragă aproape 8 miliarde de euro.

În rest, peste România ca rată de absorbție sunt 22 de țări UE, inclusiv Bulgaria (60%) și Ungaria (73%). Polonia, amenințată, alături de Ungaria, cu blocarea fondurilor UE, din cauza încălcării statului de drept, tot a făcut absorbție de 75% la fondurile FESI până acum.

Cea mai performantă țară, cu 81%, rată de absorbție, este Irlanda, un stat cunoscut pentru nivelul de trai ridicat. Cândva una dintre cele mai sărace țări europene, Irlanda s-a dezvoltat miraculos după aderarea la Uniunea Europeană (1973), atrăgând investitori din toată lumea, dornici să intre rapid pe piața unică a UE. Aici au sediul pe Europa inclusiv giganții tech americani Alphabet (Google) și Meta (Facebook).