Gară din Maramureș transformată într-un spațiu pentru artă

Eveniment inedit la începutul lunii septembrie organizat de Asociația Română pentru Artă Contemporană (ARAC). Instituția inaugurează oficial Linia Izei · Art Center, la Gara Săcel, în Maramureș. Organizatorii evenimentului spun că deschiderea marchează o etapă importantă în dezvoltarea programului Linia Izei, ajuns la cea de-a treia ediție, și face vizibilă reconversia fostei clădiri de gară într-un spațiu permanent dedicat artei contemporane, rezidențelor artistice și programelor pentru comunitate.

„Linia Izei · Art Center  este prima reconversie culturală din România a unei foste clădiri de gară aflate pe o linie feroviară activă. Patru trenuri opresc zilnic în Halta Săcel. Călătorii, locuitorii satului, artiștii și vizitatorii folosesc astăzi același loc, în care funcțiunea feroviară continuă alături de cea culturală. La inaugurare sunt invitați reprezentanți ai Guvernului României, ai Ministerului Culturii și ai administrației publice locale, primari ai comunităților de pe Valea Izei, artiștii participanți și echipa proiectului. Și-a confirmat participarea László Borbély, consilier de stat și coordonator al Departamentului pentru Dezvoltare Durabilă din cadrul Guvernului României, Koppány Bulcsú Ötvös, secretar de stat în cadrul Ministerului Culturii, Gabriel Dologa, primarul comunei Săcel, alături de reprezentanţi ai Consiliul Local Săcel, precum şi ai primăriilor de pe linia Izei.

ARAC a început programul de rezidențe artistice de la Săcel în 2023. Primele două ediții au construit relații de lucru între artiști, meșteșugari și locuitori și au adus aici cercetare artistică, producție și evenimente publice. Ediția din 2026 extinde considerabil acest cadru. Linia Izei are acum un spațiu propriu, o expoziție produsă pentru acest loc, o componentă permanentă de întâlnire și un program care poate continua dincolo de durata unei singure ediții.

Experiența acestor trei ani a confirmat ideea că atunci când există un cadru constant pentru întâlnire și participare, oamenii vin și încep să îl folosească. Gara Săcel oferă astăzi acest cadru.

Clădirea face parte din memoria și identitatea comunității. Pentru locuitorii din Săcel, gara este legată de plecări, întoarceri, așteptare și de istoria familiilor care au folosit calea ferată. Reparația și amenajarea realizate în această vară îi redau o funcțiune publică, păstrând în același timp caracterul locului. Reconversia poate fi văzută acum în mod direct. Spațiile gării au fost reparate și pregătite pentru activitatea culturală, iar lucrările celor șaisprezece artiști ai ediției 2026 sunt instalate în relație cu clădirea și cu împrejurimile sale. Gara devine astfel un loc în care arta contemporană este întâlnită în viața de zi cu zi a satului, fără a separa experiența artistică de contextul în care lucrările au fost create. Expoziția „Rhythms of Continuity” reunește lucrări realizate pentru Gara Săcel și împrejurimile sale de șaisprezece artiști: Matei Bejenaru, Iosif Király, Aurora Király, Ioana Cîrlig, Megan Dominescu, Iulian Bisericaru, Mihaela Moldovan, Dan Vezentan, Radu Marțin, Anton Király, Ilie Mihali, Adelina Ivan, Delia Popa, Alexandru Paul, Kamila Stovrag și Anetta Mona Chișa.

Programul este coordonat artistic de Anca Poterașu, iar echipa curatorială este formată din Lorena Marciuc și Daria Corlățan. Cadrul curatorial pornește de la însăși condiția gării, o arhitectură a așteptării, în care apropierea trenului este mai întâi auzită și abia apoi văzută. De aici, cercetarea se extinde către o altă infrastructură care definește teritoriul, apa, și deopotrivă oamenii. Iza, sistemele hidrologice din apropiere, vâltorile încă folosite la Moara Mecleș și Moara Burnar, ritmurile agricole și materialele asociate practicilor locale intră în cercetarea artiștilor. Lâna, lemnul, apa și ceramica apar în lucrări ca materiale legate direct de loc și de formele de muncă dezvoltate aici.

Expoziția privește, în același timp, spre istoria infrastructurii și a extracției. Calea ferată, exploatarea lemnului și a minereului, transformările economice și urmele lor asupra peisajului fac parte din aceeași cercetare. În acest context, continuitatea nu este abordată ca o imagine idealizată a trecutului, ci ca o practică a întreținerii, reparației, grijii și transmiterii unor forme de cunoaștere.

Lucrările artiștilor folosesc fotografia, arhiva, pictura, textilele, ceramica, obiectul, instalația și tehnologiile digitale. Unele pornesc de la rețeaua hidrografică, de la obiecte și materiale găsite în zonă, de la forme de producție agricolă sau de la ceramica de Săcel. Împreună, ele construiesc o expoziție care poate fi citită în relație directă cu locul în care a fost produsă, fiind o oglindă a schimbării sale. În fosta sală de așteptare a gării va funcționa The Waiting Room / Camera de Așteptare, prima cafenea de specialitate de pe Valea Izei și una dintre funcțiunile publice permanente ale noului centru.

Camera de Așteptare păstrează memoria funcțiunii feroviare a încăperii și introduce un spațiu cotidian în interiorul centrului de artă. Localnicii, călătorii și vizitatorii pot intra în gară pentru o cafea, pentru expoziție sau pentru amândouă, iar acest tip de utilizare contribuie la prezența constantă a clădirii în viața comunității.

Una dintre direcțiile următoare este transformarea fostului apartament al impiegatului într-un spațiu de rezidență pentru doi artiști. În fiecare an, artiști invitați ar putea locui și lucra la Săcel pentru o perioadă mai lungă, în contact direct cu satul și comunitatea. Podul clădirii ar putea deveni, la rândul său, un atelier deschis, destinat producției și cercetării. Dezvoltarea acestei infrastructuri presupune și o preocupare pentru sustenabilitatea clădirii, inclusiv posibilitatea echipării sale cu surse de energie regenerabilă.

O a doua direcție privește programul de film. Proiecțiile în aer liber organizate în cadrul ediției din acest an pot deveni un program recurent în lunile calde, sub forma Filme pe Linia Izei, cu seri de cinema desfășurate în curtea și pe peronul gării”, anunță organizatorii evenimentului.

Dragoș HOJDA