Aproximativ o treime (29%) dintre copii afirmă ca au primit imagini sau video-uri cu conţinut care înfăţişează nuditate sau ipostaze sexuale pe Internet şi 20% dintre copii afirmă că li s-au cerut fotografii sau video-uri care să îi înfăţişeze nud sau într-o ipostază sexuală, arată un studiu al Salvaţi Copiii România.
Potrivit studiului realizat de Organizaţia Salvaţi Copiii, „folosirea internetului de copii şi adolescenţi” în 2021, 37% dintre elevi afirmă că, în anul care a trecut, au fost jigniţi sau deranjaţi pe Internet, iar 49% dintre ei spun că s-a întâmplat să găsească online conţinut care i-a făcut să se simtă inconfortabil. Situaţia este mai intâlnită în rândul copiilor sub 12 ani (6 din 10 afirmă acest lucru) şi în rândul fetelor (54% vs 42% în rândul băieţilor). Violenţa fizică şi verbală alături de nuditate sunt principalele conţinuturi care i-au făcut pe copii să se simtă inconfortabil.
Ministrul Educaţiei, Sorin Cîmpeanu, prezent la dezbaterea Salvaţi Copiii, a vorbit despre siguranţa pe Internet a copiilor şi despre riscurile educaţiei online. Oficialul a precizat că, în acest moment, sunt 163 de şcoli care au cursuri online, nu faţă în faţă.
„Dacă anul trecut, la întâlnirea miniştrilor Educaţiei din Europa, lucrurile erau privite cu mai mult optimism din perspectiva digitalizării educaţiei, experienţa ne-a arătat că predarea online, fără a avea pregătirea necesară, are vulnerabilităţi. Educaţia va avea o componentă digitală mai pronunţată, însă ea trebuie făcută cu precauţie. Siguranţa pe internet este un element esenţial. Anul acesta, la întâlnirea miniştrilor Educaţiei, abordarea s-a nuanţat, s-au relavat neajunsurile educaţiei online, în contextul crizei sanitare. (…)
Sunt afectaţi şi părinţii, şi profesorii, întreaga societate e afectată de elementele din studiul Salvaţi Copiii. Pentru persoanele care au deja probleme de sănătate mintală, toată această perioadă de forţare a lucrului pe Internet, 4 ore pe zi, pentru 80% dintre copiii, e mult. Ministerul Educaţiei şi alte autorităţi au distribuit mai mult de 100.000 de tablete, cu internet inclus. Acele tablete nu sunt folosite doar în procesul educaţional.
La finalul săptămânii trecute, erau 163 de şcoli în online – doar 1% din şcoli, dar asta înseamnă că 200.000 de copii se bazează exclusiv pe Internet. (…) Este un termen nou, oboseala online – se referă la sentimentul de epuizare după cursuri online lungi, după videoconferinţe. Mai e un aspect grav: confuzia rolurilor, părinţii se comportă ca profesorii, sunt mai implicaţi în teme. (…) Există o iniţiativă a Ministerului Educaţiei, o aplicaţie prin care copiiii să-şi poată auto-evalua nivelul de stres şi de anxietate”, a precizat Sorin Cîmpeanu.
Vârsta medie la care copiii încep să utilizeze internetul a scăzut comparativ cu datele înregistrate de cercetarea din 2019, când aceasta era de 9 ani. În studiul din 2021, vârsta medie la care copiii (la nivelul întregului eşantion) afirmă că au început să acceseze internetul este de 8,2 ani. Aceasta este semnificativ mai scăzută la respondenţii sub vârsta de 12 ani (6,8 ani), la cei de gen masculin (7,8 ani, comparativ cu 8,5 în cazul fetelor) şi la copii care locuiesc în mediul urban (7,7 ani, comparativ cu 8,9 în cazul copiilor din mediul rural). Telefonul mobil este dispozitivul principal de pe care copiii accesează internetul – 99%, urmat de laptop – 62%, TV Smart – 42% şi tabletă -24%.
84% dintre copii şi adolescenţi utilizează internetul pentru a urmări conţinut postat de alţi utilizatori, 70% dintre ei îl folosesc pentru a se juca, 67% pentru a folosi reţelele sociale, în timp ce 46% accesează internetul pentru a se informa despre situaţii şi fenomene de actualitate.
78% dintre copii utilizează internetul zilnic, timp de cel puţin 4 ore, în afara orelor de şcoală, procentul celor care petrec între 1 şi 2 ore pe zi fiind de 19%, în timp ce copiii care folosesc internetul mai puţin de o oră pe zi este de 3% .
Aproximativ o treime (29%) dintre copii afirmă ca au primit imagini sau video-uri cu conţinut care înfăţişează nuditate sau ipostaze sexuale pe Internet. Trebuie subliniat că nu este vorba de conţinut întâlnit întâmplător, ci primit ca destinatar al mesajului. Aproximativ 10% dintre copii afirmă că au primit astfel de mesaje cel puţin lunar. 73% dintre ei nu au ştiut cum să reacţioneze, nefăcând nimic în acest sens, şi doar 11% au discutat cu cineva despre această situaţie. Totodată, 20% dintre copii afirmă că li s-au cerut fotografii sau video-uri care să îi înfăţişeze nud sau într-o ipostază sexuală. Copiii cu vârsta între 15 – 17 ani şi fetele afirmă acest lucru într-o măsură semnificativ mai ridicată.
Îngrijorarea legată de fenomenul proliferării în mediul online a imaginilor ce înfăţişează imagini cu caracter sexual cu copii sau cele care prezintă conţinut ilegal sau dăunător a luat amploare în ultimii ani şi s-a accentuat pe parcursul pandemiei Covid-19.
Numărul de sesizări primite pe parcursul anului 2021 în cadrul liniei esc_ABUZ, ce vizează conţinutul ilegal sau dăunător pentru copii din mediul online, a fost de 7.615, de 5 ori mai mare decât în anul precedent, fiind un record absolut înregistrat pe parcursul unui singur an.
În 78% din situaţii, materialele raportate au arătat abuz sexual asupra minorilor, nuditate infantilă sau copii care pozează în ipostaze sexualizate. La fel ca în anii precedenti, într-o proporţie covârşitoare (peste 90% din cazuri), victimele sunt de gen feminin. În ceea ce priveşte vârsta victimelor, 5% reprezintă cazuri ce înfăţişează copii cu vârste aproximative de până în 5 ani, 33% dintre rapoarte prezintă copii cu vârsta aproximativă între 6 şi 10 ani, iar 62% dintre rapoarte arată minori cu vârste aproximative între 11 şi 18 ani. Specific pentru anul 2021 şi pentru grupa de vârstă peste 11 ani este faptul că peste 40% din rapoartele care făceau referire la această categorie de victime minore conţineau materiale autogenerate (realizate chiar de către victimă).
Studiul sociologic a fost prezentat în cadrul dezbaterii intitulate „Cum s-a schimbat comportamentul copiilor şi adolescenţilor pe internet după 2 ani de pandemie?”, organizată în parteneriat cu Senatul României şi moderată de Gabriela Alexandrescu, preşedinte executiv al Organizaţiei Salvaţi Copiii.
Cu acelaşi prilej, Organizaţia Salvati Copiii a lansat şi raportul privind cazuistica liniei de raportare a abuzurilor asupra copiilor esc_ABUZ. În cadrul dezbaterii au fost prezentate şi rezultatele programului Ora de Net din anul 2021. Deşi afectat de pandemie şi restricţii, pe parcursul anului trecut, centrul de siguranţă online din România a continuat atât activităţile educaţionale, cât şi pe cele de sprijniire a copiilor, părinţilor şi cadrelor didactice, astfel încât utilizarea internetului să se desfăşoare într-un mod cât mai sigur, util şi eficient. Activităţile au constat în sesiuni de informare şi concursuri şcolare care au implicat peste 40.015 de copii şi 6000 de adulţi la nivel naţional, precum şi campanii, conferinţe şi evenimente online care au adunat sute de mii de vizualizări.
