Activitatea medicilor de familie trebuie debirocratizată, iar rolul lor în cadrul sistemului de sănătate consolidat, a declarat prof. univ. dr. Cătălina Poiană, preşedintele Colegiului Medicilor din Municipiul Bucureşti (CMMB).
Ea a atras atenţia, luni, într-o conferinţă de presă, asupra necesităţii de a creşte încrederea pacientului în medicul de familie, pentru că acesta nu trebuie să fie doar „un eliberator de hârtii”, ci „primul filtru” în ceea ce priveşte activitatea de asistenţă medicală acordată pacienţilor.
Cătălina Poiană a semnalat problema „repartiţiei inegale” a medicilor de familie pe teritoriul ţării. „Acest lucru nu este doar pentru medicina de familie, ci pentru multe specialităţi. În centrele mari universitare există o foarte mare condensare de medici, în foarte multe alte zone din ţară este un deficit”, a spus Cătălina Poiană.
Medicul a menţionat că la examenul de rezidenţiat din sesiunea noiembrie 2022 au rămas aproximativ 600 de locuri neocupate, motiv pentru care Ministerul Sănătăţii a decis organizarea unei noi sesiuni de rezidenţiat pentru medicina generală pe 14 mai.
„Avem probleme, pentru că sunt în oraşe sedii abandonate din punct de vedere urbanistic, nu sunt vândute colegilor, sunt redevenţe uriaşe şi pentru care ar trebui să se investească mult în partea de consolidare”, a declarat dr. Sandra Alexiu, preşedintele Asociaţiei Medicilor de Familie Bucureşti-Ilfov.
Alexiu a punctat că specialitatea medicinei de familie nu este atractivă pentru studenţi şi a insistat că trebuie depuse eforturi pentru a remedia această problemă.
Prof. univ. dr. Viorel Jinga, rectorul Universităţii de Medicină şi Farmacie „Carol Davila” din Bucureşti, este de părere că ar trebui stabilită o obligaţie pentru studenţi să facă practică de vară şi în mediul rural.
De asemenea, a atras atenţia că la rezidenţiat curricula trebuie adaptată actualului sistem de sănătate.
