Când vorbim despre Maramureș, vorbim despre tradiții și obiceiuri care s-au păstrat din cele mai vechi timpuri, ritualuri care se practică și acum, unele mai vechi decât creștinismul. Este ceea ce face acest colț de țară unic și atrage ca un magnet orice curios.
Dacă la nunți și la botezuri sunt tradiții care aduc voie bună, la înmormântări, lucrurile sunt puțin diferite. Nu chiar atât de dramatic încât să se bucure, precum dacii, a trecerea în neființă și să plângă la naștere, dar în cazul în care defunctul este o persoană necăsătorită, ritualul este total diferit.
Astfel, în cazul decesului unei persoane tinere, necăsătorite, în Maramureș se săvârșește ritualul unei nunți simbolice. Acest ritual a fost subiectul unei cărți scrise de sociologul american Gail Kligman, care a petrecut ai mult de un an în Maramureș pentru a-l studia. În volumul „Nunta mortului” este analizat tocmai acest obicei.
Conform unei vechi credințe populare, căsătoria, precum nașterea și moartea, sunt considerate cele mai importante trei evenimente din viața unei persoane. Astfel o persoană nu poate pleca pe lumea cealaltă fără să fi săvârșit, întâi, celelalte două ritualuri, respectiv cel de la naștere și cel de la înmormântare.
n această situație, la ritualul de înhumare se oficiază și această nuntă simbolică. „Dacă sufletul nu este satisfăcut, el nu-şi găseşte odihna şi rămâne o ameninţare pentru societate”, arată autoarea, făcând trimitere la credinţele populare conform cărora o persoană decedată neîmpăcată se va transforma în strigoi.
Conform obiceiului, mortul este căsătorit simbolic, după care este înmormântat.
„Nunta mortului diferă de funeraliile obişnuite prin elaborarea asociaţiei dintre moarte şi căsătorie, asociaţie care îşi găseşte o formă metaforică”, mai arată autoarea.
Mortul este îmbrăcat în costum de nuntă, iar dacă este fată, în rochie albă de mireasă. Nu există, însă, și un partener de căsătorie, ritualul fiind strict simbolic.
Sursa adebarul.ro
foto culturalia.ro