Paracetamolul și amoxicilina s-ar putea scumpi cu până la 50%

Asociația Producătorilor de Medicamente Generice din România solicită de urgență includerea Directivei privind epurarea apelor uzate urbane în pachetul de măsuri simplificate, cu amânarea punerii în aplicare a sistemului de Răspunderea Extinsă a Producătorului din Directiva privind epurarea apelor uzate urbane.

„Directiva privind epurarea apelor uzate urbane va obliga producătorii să retragă de pe piață multe medicamente generice și va determina închiderea sau relocarea facilităților de producție. În acest context, România riscă să își piardă complet atractivitatea pentru producători, afectând grav accesul pacienților la tratamente esențiale. Este regretabil că o industrie strategică, vitală pentru sănătatea publică și economia națională, va fi pusă în pericol. În plus, Directiva contravine strategiei Uniunii Europene de a reloca producția de materii prime farmaceutice în UE și de a consolida securitatea aprovizionării cu medicamente pentru pacienții europeni”, spune Simona Cocoș, președintele APMGR.

De asemenea, Medicines for Europe sprijină acțiunile în justiție ale industriei farmaceutice împotriva Directivei privind tratarea apelor uzate urbane, care pune în pericol accesul populației la medicamente: „16 state membre – inclusiv România – și-au exprimat în mod oficial îngrijorarea cu privire la impactul Directivei asupra accesului pacienților și a sustenabilității asistenței medicale la adoptarea Directivei, însă aceste îngrijorări nu au fost abordate în cadrul procesului legislativ. Companii precum Accord, Sandoz, STADA, Teva, Viatris, Zentiva au intentat un dosar la Curtea de Justiție a Uniunii Europene care urmărește să salveze accesul pacienților la medicamentele vitale”.

„În România sunt doar fabrici de medicamente generice, peste 40, dintre acestea 21 fiind cele mai mari. Multe dintre aceste fabrici nu vor suporta impactul Directivei și își vor restructura activitatea sau chiar reloca în spațiul non-UE. Investițiile 100% românești în facilitățile de producție nu vor putea suporta impactul și își vor închide producția. Conform analizei de impact economic a industriei producătoare de medicamente generice din România (IQVIA, noiembrie 2024), impactul economic generat de companiile membre APMGR plus încă 12 facilități de producție non membri APMGR este de 1.1% din PIB-ul României (în 2023).

Din cauza politicilor de preț și taxare (clawback), medicamentele generice sunt vulnerabile la orice impact: prețuri, inflație, directiva în discuție etc. Politica de preț impune o plafonare a prețului, astfel, producătorii nu pot transfera în preț impactul, așa cum se întâmplă în cazul bunurilor de larg consum, impactul în preț pentru Metformin, estimat chiar de Comisia Europeană, este de +50%. Din totalul medicamentelor generice compensate în România, 90% au prețuri sub 50 de RON, iar acestea vor fi cele mai afectate.

Moleculele cu cele mai mari volume care vor avea cel mai mare risc de a fi retrase din piață, deoarece Directiva impune taxa în funcție de volume, sunt Metformin (În anul 2024 au fost vândute 6.9 milioane de cutii, tratamentul necesitând administrare zilnică. Având în vedere impactul asupra prețului comunicat de Comisia Europeană de +50% , alături de metodologia actuală de preț care impune prețul cel mai mic din coșul de referință, la care se adaugă taxa clawback de 15%, putem concluziona că acești pacienți vor rămâne fără tratament), Antibiotice (amoxicilina și amoxicilina cu acid clavulanic) (În anul 2024 au fost vândute 11 milioane de cutii. Urmărind impactul pentru Metformin, concluzionăm că antibioticele vor deveni rapid nesustenabile), Carbamazepina – în anul 2024 au fost vândute 1.2 milioane de cutii, Mesalazine – anul trecut au fost vândute 233 mii de cutii și Paracetamol – peste 3.4 milioane de pacienți impactați de majorarea prețului cu 50%. Paracetamolul nu este un medicament compensat, deci pacienții vor suporta creșterea de preț din portofelul lor.