Connect with us
Descarcă aplicația

ACTUALITATE

Păstrăvul curcubeu face valuri. Ce vor să facă acum

Publicat cu

4 luni in urma

pe

Păstrăvul curcubeu face valuri. Salt spectaculos în Marea Neagră. O spune Ministerul Cercetării, care subliniază că cercetătorii de la Institutul National de Cercetare-Dezvoltare Marina „Grigore Antipa” experimentează creșterea păstrăvului curcubeu în sistem recirculant, folosind apa sărată a Mării Negre.
„Început în noiembrie 2024, proiectul a pornit cu 200 de pui și arată rezultate promițătoare. Peștii s-au adaptat rapid, cresc de patru ori mai repede decât în apă dulce și au mortalitate zero până acum. Până în vara lui 2025, se așteaptă să atingă 2-2,5 kg, având o carne mai gustoasă, asemănătoare somonului. Experimentul ar putea impulsiona acvacultura sustenabilă pe litoralul românesc, valorificând resursele Mării Negre. Păstrăvul curcubeu, cunoscut pentru carnea sa gustoasă și valoarea comercială ridicată, este o specie de apă dulce care, în mod natural, trăiește în râurile montane reci și bine oxigenate, însă cercetătorii români au văzut un potențial în aclimatizarea acestuia în Marea Neagră.
Următoarele luni vor fi cruciale pentru monitorizarea creșterii și sănătății peștilor, iar datele finale vor decide dacă păstrăvul de Marea Neagră va deveni o realitate comercială”, anunță Ministerul amintit.
„Șansele sunt bune pentru păstrăvii curcubeu, ce sunt rude apropiate a somonilor, se pot adapta ușor de la mediul dulcicol, în care ei trăiesc în mod normal, la mediul salmastru. Mediul salmastru, adică apa Mării Negre. Apa salmastră le stimulează bine metabolismul și au un ritm de creștere mai ridicat decât păstrăvul fântânel, de exemplu. Deși este o specie alogenă, străină, în apele de munte are și un efect negativ când scapă din păstrăvării (inundații, calamități) și este agresiv ca și comportament și face presiuni asupra păstrăvului indigen și a fântânelului, înlocuindu-i în unele habitate. Probabil în apele salmastre să nu aibă vreun efect asupra unor specii autohtone cu care ar putea interacționa, în cazul în care scapă din viviere”, spune, pentru 24news,ro, biologul Parcului Național Munții Rodnei, Claudiu Iușan.
Dragoș HOJDA

Print Friendly, PDF & Email
Subiecte asemanatoare
Adauga comentariu

Lasa un raspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Actualitate

YHP Logo