O dată cu venirea primăverii, pentru bovine, ovine, caprine şi cabaline se schimbă sistemul de exploatare de la stabulaţia permanentă în timpul iernii, la întreţinerea în stabulaţie liberă pe suprafeţele de păşuni existente în perimetrul localităţilor din zona rurală.
Medicii veterinari din județ spun că păşunatul prezintă o serie de avantaje, respectiv animalele pot avea acces la un furaj de calitate superioară, sub raportul principiilor nutritivi, care poate fi uşor asimilat, iar prin faptul că iarba este consumată direct, constituie unul dintre cele mai economice nutreţuri. În plus, prin păşunat se pot valorifica suprafeţe de teren agricol greu accesibile, animalele beneficiază la păşune de aer curat, de fortificare a organismului prin expunerea la acţiunea directă a radiaţiilor solare şi activarea metabolismului, respectiv mişcarea în aer liber stimulează funcţia de reproducţie şi o creştere apreciabilă a producţiei animaliere.
„În funcţie de condiţiile geo-climaterice caracteristice fiecărei zone a ţării, efectivele de bovine, ovine, caprine, cabaline, sunt crescute şi exploatate în marea parte a anului (cca 180 – 210 zile, în funcţie de intemperii) pe pajiştile naturale în special situate în zonele de deal şi munte, dar şi în zonele de şes şi câmpie, pe islazurile destinate în acest scop.
Efectivele de animale sunt comasate în cirezi sau turme, dimensionate diferenţiat în funcţie de suprafaţa de teren păşunabil, categoria de animale, numărul de proprietari care participă la formarea turmei (cirezii), de distanţa faţă de localităţi şi alte criterii care sunt stabilite de crescătorii din localitatea de origine a animalelor.
Pentru a preveni dereglările metabolice, care pot provoca afecţiuni de nutriţie, precum şi pentru asigurarea protecţiei animalelor de unele boli bacteriene, virale, sau parazitare transmisibile, cu implicaţii majore asupra stării de sănătate a animalelor şi implicit a producţiei animaliere, prin trecerea de la furajarea uscată în perioada de stabulaţie, la păşunat, se recomandă crescătoriilor de animale, să respecte măsurile şi acţiunile specifice ce se impun în această perioadă. Se recomandă ca autorităţile locale, asociaţiile profesionale, proprietarii de animale, să stabilească trupurile de păşuni delimitate pentru fiecare specie şi categorie de animale, să execute lucrări de întreţinere a suprafeţelor de păşune prin defrişări de arboret, fertilizări, supraînsămânţări (unde este cazul) amenajarea umbrarelor şi a locurilor de refugiu, să asigure surse suficiente cu apă potabilă şi să efectueze alte lucrări necesare pentru a se asigura toate condiţiile necesare animalelor pe perioada păşunatului.
În perioada de pregătire a animalelor pentru păşunat, se recomandă crescătorilor de animale să colaboreze cu serviciile sanitare veterinare pentru efectuarea unor acţiuni profilactice specifice şi obligatorii, respectiv efectuarea unui riguros examen sanitar-veterinar, nefiind acceptate pe păşuni decât animalele sănătoase, toate animalele vor fi individualizate prin crotaliere şi înregistrate în Baza Naţională de Date, conform legislaţiei în vigoare, mişcarea animalelor (fătări, cumpărări, vânzări,) din exploataţie să se efectueze numai cu avizul medicului veterinar şi cu documente sanitare veterinare specifice. Apoi, deparatizarea internă şi externă a animalelor pentru a prevenii infestarea pajiştilor, a altor animale şi a oamenilor, acţiune care cuprinde toate efectivele de bovine, ovine şi caprine care vor fi scoase la păşunat şi a câinilor de pază de la turmele cu animale”, anunță medicii veterinari.
Se mai recomandă vaccinarea anticărbunoasă a bovinelor, ovinelor, caprinelor şi a cabalinelor, supravegherea exploataţiilor şi a efectivelor de animale existente, prin examene specifice, pentru această perioadă, privind incidenţa Tuberculozei, Leucozei, Brucelozei la specia bovină, Paratuberculozei, Bluetongue (boala limbii albastre) la specia bovină şi ovină, Anemia Infecţioasă Ecvină, efectuarea altor acţiuni de prevenire a unor boli transmisibile la speciile amintite, la solicitarea proprietarilor sau curăţenia mecanică şi efectuarea acţiunilor de dezinfecţie, dezinsecţie şi deratizarea adăposturilor de animale.
În plus, autoritățile subiliniază importanța gestionării corecte a dejecţiilor animaliere, predarea la unitatea de neutralizare Protan, a animalelor moarte prin instinţarea autorităţii locale şi cu avizul medicului veterinar. Fermierii trebuie să asigure condiţiile de sănătate, igienă şi bunăstare, la animalele care sunt exploatate pentru producţia de lapte, astfel încât să se evite contaminarea fizică, chimică sau microbiologică a laptelui crud. În timpul mulsului, a transportului, a prelucrării şi comercializării şi alte măsuri care să prevină contaminarea laptelui şi a produselor din lapte destinate consumului uman, respectiv să se solicite intervenţia şi spijinul personalului sanitar veterinar ori de câte ori starea de sănătate şi de comfort a animalelor o impune;
Dragoș HOJDA
