Ministerul Afacerilor Interne propune modificarea legislaţiei pentru a permite monitorizarea cu brăţări electronice a persoanelor aflate sub control judiciar şi arest la domiciliu. MAI subliniază că aceste modificări ale legii nu vor face altceva decât că vor conduce la creşterea gradului de siguranţă publică şi eficientizarea modului de supraveghere a executării măsurilor dispuse de organele judiciare, un deziderat asumat de conducerea Ministerului Afacerilor Interne.
Ministerul Afacerilor Interne a iniţiat modificarea şi completarea, prin Ordonanţă de urgenţă a Guvernului, a Legii nr.146 din anul 2021 privind monitorizarea electronică în cadrul unor proceduri judiciare şi execuţional penale. În acelaşi scop, conducerea MAI a dispus elaborarea unui proiect de Hotărâre a Guvernului pentru modificarea Hotărârii Guvernului nr.1025 din anul 2022 pentru stabilirea aspectelor tehnice şi organizatorice privind funcţionarea în sistem-pilot, precum şi a celor privind operaţionalizarea Sistemului informatic de monitorizare electronică.
„MAI propune devansarea datei de extindere la nivel naţional a proiectului de monitorizare a electronică pentru ordinele de protecţie şi ordinele de protecţie provizorii de la ianuarie 2025 la 1 octombrie 2024. În plus, va fi devansată aplicarea sistemului de monitorizare electronică pentru persoanele faţă de care a fost dispusă măsura controlului judiciar sau a arestului la domiciliu de la 1 ianuarie 2026 la 1 octombrie 2024.
De asemenea, începând cu intrarea în vigoare a ordonanţei de urgenţă şi până la data de 1 octombrie 2024, va fi testată folosirea sistemului de monitorizare electronică pentru persoanele faţă de care a fost dispusă măsura controlului judiciar sau a arestului la domiciliu în mun. Bucureşti şi în judeţele în care este implementat deja SIME. Testarea se va face folosind infrastructura şi dispozitivele deja existente”, arată MAI.
După cum se știe, Sistemul Informatic de Monitorizare Electronică acoperă la acest moment situaţiile de violenţă domestică în care a fost dispusă emiterea unui ordin de protecţie sau a unui ordin de protecţie provizoriu faţă de agresor, şi a fost conceput pentru a fi implementat în trei etape. În prima etapă – în perioada 2022 – 2023 – la nivelul municipiului Bucureşti şi a judeţelor Iaşi, Mureş şi Vrancea, a doua etapă – în anul 2024 – la nivelul unităţilor administrativ-teritoriale prevăzute la lit. a) şi la nivelul judeţelor Bacău, Braşov, Caraş-Severin, Călăraşi, Cluj, Constanţa, Covasna, Galaţi, Giurgiu, Harghita, Ilfov, Mehedinţi, Neamţ, Prahova, Sibiu, Satu Mare, Sălaj, Teleorman, Vaslui şi Vâlcea, respectiv a treia etapă – la nivelul judeţelor Alba, Arad, Argeş, Bihor, Bistriţa-Năsăud, Botoşani, Brăila, Buzău, Dâmboviţa, Dolj, Gorj, Hunedoara, Ialomiţa, Maramureş, Olt, Suceava, Timiş şi Tulcea, cu termen iniţial anul 2025.
Dragoș HOJDA
