India, China, Venezuela sau Africa de Sud se numără printre țările care continuă să susțină regimul de la Moscova chiar și după ce președintele Vladimir Putin a ordonat forțelor Federației Ruse să atace Ucraina, la 24 februarie. Analiștii susțin că sprijinul pe care zeci de state îl oferă Kremlinului arată că Putin este mai puțin izolat decât se crede la nivel internațional, iar în timp ce sancțiunile împotriva Rusiei sunt importante, ele sunt limitate în principal la membrii NATO și la alți aliați apropiați ai SUA, cum ar fi Australia, Japonia și Coreea de Sud.
În urmă cu mai bine de o lună, Moscova a declanșat o invazie pe scară largă a Ucrainei, lansând atacuri de pe mare, aer și uscat și provocând cea mai gravă criză de securitate în Europa de după cel de-al Doilea Război Mondial. SUA și aliații săi occidentali s-au grăbit să condamne și să pedepsească Rusia printr-un val de sancțiuni, dar unele țări au refuzat să se alăture corului criticilor.
În urmă cu câteva zile, Adunarea Generală a ONU a adoptat o rezoluție fără caracter obligatoriu, care solicită protecția civililor și a infrastructurii civile din Ucraina și cere încetarea imediată a ostilităților. În timp ce rezoluția a primit undă verde de la 140 dintre cei 193 de membri ai adunării, 53 de membri nu au sprijinit demersul – patru țări au votat împotriva adoptării documentului, 38 s-au abținut. Restul au lipsit de la vot. Documentul, pregătit inițial de Franța și Mexic, a fost prezentat de Ucraina, referindu-se la „consecințele umanitare” ale invaziei sale de către forțele Moscovei.
Aliații Moscovei, Siria, Belarus și Coreea de Nord (plus Rusia) au votat împotriva rezoluției, la fel ca și Eritreea. Aceste țări au ignorat apelul secretarului general al ONU, Antonio Guterres, care a descris agresiunea Rusiei drept „absurdă,” având în vedere că mai mult de patru milioane de ucrainieni au fost forțati să se refugieze în țările vecine, în timp ce nenumărați civili au fost uciși în bombardamentele rușilor.
Dacă Eritreea preferă în mod tradițional să nu se implice în disputele dintre țări (în condițiile în care guvernul țării din Cornul Africii este supus el însuși unor sancțiunii internaționale din cauza brutalitatii față de propriul popor), nu la fel se poate spune despre celelalte trei state. Reprezentanții acestora au susținut că extinderea NATO, mai degrabă decât pe președintele Putin, reprezintă principalul motiv pentru declanșarea invaziei rușilor.
La rândul său, Venezuela a susținut Kremlinul în declarațiile sale, deși a absentat de la vot împreună cu Azerbaidjan, Burkina Faso, Eswatini, Etiopia, Guineea, Guineea-Bassau, Maroc, Togo, Turkmenistan și Uzbekistan.
Rezultatul votului din 24 martie a fost similar cu cel de la rezoluția prezentată de ONU pe 2 martie, care a criticat Rusia pentru declanșarea războiului împotriva Ucrainei. Documentul „a deplâns” atunci agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei și a cerut retragerea imediată și completă a tuturor forțelor ruse de pe teritoriul ucrainean.
Țările care s-au abținut de la vot, adoptând astfel o atitudine „neutră” în ambele ocazii, includ Algeria, Angola, Armenia, Bangladesh, Bolivia, Burundi, Republica Centrafricană, China, Cuba, Republica Congo, El Salvador, Guineea Ecuatorială, India, Iran, Irak, Kazahstan, Kârgâzstan, Laos, Madagascar, Mali, Mongolia, Mozambic, Namibia, Nicaragua, Pakistan, Senegal, Africa de Sud, Sudanul de Sud, Sri Lanka, Sudan, Tadjikistan, Tanzania, Uganda, Vietnam și Zimbabwe.
Emiratele Arabe Unite s-au abținut inițial să voteze prima rezoluție, dar și-au schimbat poziția pentru a denunța Rusia în cazul celui de-al doilea document.
Într-un mandat similar prezentat în față celor 15 membri ai Consiliului de Securitate al ONU în urmă cu două săptămâni, Rusia a fost singura țară care a votat împotriva rezoluției care o condamna pentru atacarea Ucrainei. SUA și alte zece țări au susținut rezoluția, în timp ce trei state s-au abținut: China, Emiratele Arabe Unite și India.
