În ședința de Guvern din această săptămână a fost adoptat un proiect de lege privind modificarea şi completarea Legii nr. 129/2019 pentru prevenirea şi combaterea spălării banilor şi finanţării terorismului, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative, proiect de lege care asigură conformitatea cu recomandările Comitetului Moneyval – Consiliul Europei, în cadrul celei de-a V-a runde de evaluare a României pe linia prevenirii şi combaterii spălării banilor şi finanțării terorismului.
„Modificările legislative vor elimina deficiențele existente în legislația privind prevenirea și combaterea spălării banilor și finanțării terorismului și vor alinia sistemul național la standardele internaționale stabilite de Grupul de Acțiune Financiară Internațională (FATF).
Proiectul de lege are ca obiectiv creșterea eficienței luptei împotriva spălării banilor și finanțării terorismului, consolidarea transparenței financiare și îmbunătățirea imaginii internaționale a României.
De exemplu, „furnizorii de servicii de jocuri de noroc tip cazinou au obligația să identifice toate tranzacțiile desfășurate de către clienți în cazinou și să facă asocierea între acestea și profilul clientului stabilit în urma aplicării măsurilor de cunoaștere a clientelei.”. Tot în acest proiect se mai stipulează că „entităţile raportoare efectuează, în toate cazurile, identificarea și verificarea identității clientului și a beneficiarului real, monitorizarea adecvată, documentată şi formalizată a tranzacţiilor şi relaţiilor de afaceri pentru a permite depistarea tranzacţiilor neobişnuite sau suspecte”.
Principalele modificări se referă la măsuri mai stricte pentru spălarea banilor și finanțarea terorismului, respectiv Oficiul Național de Prevenire și Combatere a Spălării Banilor (ONPCSB) va avea autoritatea necesară pentru coordonarea politicilor și activităților operaționale privind riscurile naționale, introducerea unei cerințe explicite pentru furnizarea către autoritățile publice (cu excepția autorităților de supraveghere) și organismele de auto-reglementare (SRB-uri) a rezultatelor evaluărilor riscurilor, dezvoltarea unui sistem național automatizat pentru stabilirea proceselor necesare pentru colectarea și analizarea continuă a datelor statistice. România ar trebui să ia în considerare stabilirea unui punct central la nivel național, care să fie responsabil pentru consolidarea statisticilor în scopuri analitice și utilizarea soluțiilor adecvate de automatizare IT pentru colectarea datelor și utilizarea multifuncțională sau obligativitatea aplicării măsurilor sporite de cunoaștere a clientelei (CDD) pentru foștii PEP (persoane expuse politic) care prezintă riscuri, chiar și standard sau mai mici, până la eliminarea completă a acestora”.
„Agenții imobiliari vor aplica măsuri CDD atât pentru cumpărător, cât și pentru vânzător. Reducerea pragurilor pentru aplicarea măsurilor CDD: de la 15.000 EUR la 1.000 EUR pentru furnizorii de servicii de schimb între monede virtuale, fiduciare și furnizorii de portofele digitale; de la 15.000 EUR la 2.000 EUR pentru casele de schimb valutar, similar cu pragul reglementat pentru furnizorii de servicii de jocuri de noroc, interzicerea aplicării măsurilor simplificate de diligență în cazuri suspecte de spălare a banilor/finanțare a terorismului și obligația raportării tranzacțiilor suspecte în cazul în care o PEP beneficiază de polițe de asigurare de viață, pe baza unui risc mai mare, introducerea obligației de păstrare a înregistrărilor tranzacțiilor.
Mai vorbim de obligația pentru instituțiile financiare (IF) de a deține informații despre locul principal de desfășurare a activității, dacă acesta diferă de sediul social, cereri suplimentare pentru instituțiile financiare și ofițerii de conformitate: Obligația ca ofițerul de conformitate să fie numit la nivel de conducere și extinderea cerințelor pentru verificarea tuturor angajaților. Obligația pentru IF de a evalua riscurile legate de utilizarea tehnologiilor în curs de dezvoltare înainte de implementare. Stabilirea unei autorități principale pentru reglementarea și supravegherea ONG-urilor, identificarea ONG-urilor vulnerabile la riscurile de finanțare a terorismului și implementarea de cerințe legislative specifice, dar și promovarea schimbului de informații între autorități pentru investigarea cazurilor de spălare a banilor/finanțare a terorismului sau introducerea de contravenții și sancțiuni pentru nerespectarea noilor cerințe legislative”, arată Guvernul României.
Dragoș HOJDA
