Sfântul Ştefan, unul dintre ucenicii lui Iisus şi primul martir al Bisericii, este serbat pe 27 decembrie, în a treia zi de Crăciun, existând credinţa că acesta îi ajută pe bolnavi şi pe cei care se judecă de multă vreme, dar şi că în această zi persoanele certate trebuie să se împace.
Se spune că rugăciunile către Sfântul Ștefan rostite în dimineața zilei de 27 decembrie au o putere aparte. Acest mare sfânt marcat în calendar cu roșu este protectorul celor nehotărâți, iar obiceiurile legate de sărbătoare sporesc bunăstarea.
Conform unei tradiții îndepărtate, românii care pun la loc de cinste icoana care îl înfățișează pe Sfântul Ștefan și se confruntă cu probleme de sănătate, au parte de alinare, iar cei care se judecă de multă vreme cu alte persoane au parte de ajutor.
În praznicul zilei, este bine ca oamenii să aprindă o candelă în fața icoanei cu Sf. Ștefan și să se roage acestuia.
Tradițiile de Sfântul Ștefan pot diferi de la o regiune la alta. În Muntenia, femeile prepară pâinicile lui Ștefan. Acestea se fac dintr-un aluat asemănător cu cel din care se face cozonacul.
Pâinile sunt, de obicei, unse cu miere de salcâm, iar acestea sunt coapte în forme rotunde. Dulciurile aduc aminte de pietrele care l-au ucis pe Sfântul Ștefan, unul dintre cei mai mari mucenici ce a pierit din cauza credinței sale în Dumnezeu.
În ziua de 27 decembrie, oamenii care țin la tradiții fac pomeniri pentru sufletele celor care au murit în împrejurări dramatice. La țară, bătrânele satului împart pachete cu mâncare rămasă de la masa de Crăciun celor tineri, dar mai ales celor care poartă numele Ștefan, Ștefania, Fănică și alte derivate.
Aproape 500.000 de romani își celebrează onomastica de sărbatoarea Sfantului Apostol, Întâiul Mucenic si Arhidiacon Ștefan, în cea de-a treia zi a Crăciunului.
Nume derivate sărbătorite de Sfântul Ștefan: Ștefana, Ștefănuț, Ștefanela, Ștefaniță, Ștefănică, Stefanos, Ștefania, Ștefanida, Ștefanel, Șteful, Șteflea, Fănică, Fănel, Fane, Fanache, Fana
