Uniunea Europeană este împărțită în privința modului de aplicare a Regulamentului general privind protecția datelor (GDPR), scrie Politico. Deja de cinci ani se dau amenzi pentru nerespectarea regulilor, iar sumele se ridică la aproape patru miliarde de euro, dar Europa încă se întreabă dacă face destul pentru a proteja datele personale. Mai mult, există diferențe fundamentale de opinie între autoritățile de reglementare din fiecare țară europeană.
Compania Meta, care deține și Facebook, a primit în urmă cu câteva zile o amendă record de 1,2 miliarde de euro din partea autorităților din Irlanda. Asta pentru că firma a încălcat regulile referitoare la confidențialitate, din cauză că trimite datele utilizatorilor europeni peste Atlantic, în Statele Unite, iar americanii nu au oferit suficiente asigurări că păstrează datele în siguranță. După un proces de aproape un deceniu, luni, Dublin a decis oficial că Meta nu mai poate folosi așa-numitele clauze contractuale standard sau instrumente juridice complexe care permit companiilor să mute datele UE în SUA, până când Washingtonul nu îmbunătățește verificările legale pentru a proteja datele europenilor. Gigantul rețelelor de socializare face apel la această decizie și are termen până în octombrie să respecte ordinul.
În ciuda sancțiunii date Meta, toată lumea recunoaște acum faptul că eforturile Europei de a stabili standarde de confidențialitate au deficiențe majore, cu entități care se luptă continuu pentru cine are ultimul cuvânt cu privire la modul în care Meta, Google, TikTok și alte firme tehnologice accesează datele europenilor.
Autoritatea de reglementare irlandeză, care a amendat Meta, a declarat că nu este de acord cu măsura, doar că a fost forțată să o ia de partenerii europeni, după ce decizia inițială a Dublinului a fost contestată de alte patru autorități de reglementare a confidențialității.
De punctat că poate da amenzi doar autoritatea de reglementare din statul unde are sediul legal compania care a încălcat regulile. Așa se face că Irlanda și Luxemburg sunt de fapt țările care au cea mai mare putere de a sancționa derapajele de la regulamentele referitoare la confidențialitatea datelor. Asta pentru că cele mai multe companii din domeniul tehnologiei au sediul acolo, întrucât impozitele sunt mai mici.
„GDPR a dat autorităților aceste puteri vaste pentru o aplicare foarte serioasă, dar apoi, în practică, vedem că puterile nu sunt de fapt folosite de autorități”, a declarat Max Schrems, activistul austriac pentru confidențialitate al cărui caz vechi de un deceniu împotriva Facebook a dus la amenda record de luni, precizează stiri.tvr.ro.
