În ultima perioadă au apărut cazuri de români care s-au sinucis din cauza stresului la care erau supuși la locul de muncă. Acest lucru a făcut ca acum să se tragă un semnal de alarmă cu privire la sănătatea mentală a angajaților, care ar trebui să primeze. Recent o femeie de 27 de ani din București a murit la locul de muncă din cauza unui infarct. Angajatorii ar fi refuzat să cheme ambulanța după ce a leșinat prima dată. Al doilea leșin i-a fost fatal. Acum e anchetă, însă prea târziu pentru tânăra care avea toată viața înainte. Sunt primele cazuri în România în care se atrage atenția asupra efectelor pe care le are munca excesivă, presiunile din partea șefilor și stresului. Mai ales în marile corporații.
„Cazul tragic al colegei care și-a luat viața în condiții neclare, urmare și a unor presiuni de la locul de muncă, aduce din nou în discuție problema relațiilor de muncă în mediul corporate și a impactului acestora asupra sănătății fizice și psihice a angajaților. Stresul și epuizarea fizică și psihică reprezina deja un fenomen care afectează grav relațiile de muncă indiferent de domeniul de activitate. De-a lungul timpului, în ceea ce privește compania Atos, noi, Sindicatul IT Timișoara (SITT) am transmis multe semnale de alarmă către conducerea centrală privind comportamentele inadecvate din relațiile de muncă. Totuși, prin lege, intervenția sindicatului este limitată la cel mult un proces consultativ. În afară de perioada negocierilor colective, de altfel extrem de importante în dinamica relațiilor de muncă, opiniile sindicatului sunt mai degrabă facultative pentru angajator în anumite privințe.
În ultimul an și jumătate, situația internă incertă din cadrul grupului Atos a generat o tensiune suplimentară în relațiile de muncă, mai ales în contextul presiunilor vizibile legate de costuri. Pierderea unor contracte a lăsat mulți angajați fără activitate. Concedierea acestora ar fi implicat plăți de salarii compensatorii, conform planului social negociat de Sindicatul nostru prin Contractul Colectiv de Munca (CCM), ceea ce, poate fi una din sursele care au generat presiuni asupra angajaților pentru a-și da demisia. Concedierea „prin demisie” este o practică abuzivă, des întâlnită în companiile din România, unde angajatorul decide să ocolească procedurile din Codul Muncii, lipsind astfel lucrătorul de protecția legală”, precizează Sindicatul IT Timișoara.
Acesta subliniază că „am sesizat ITM Timiș, considerând că noua politică de telemuncă impusă de companie duce la concedieri mascate. Din păcate, în mod surprinzător, ITM Timiș a dat dreptate în totalitate angajatorului. Această poziție surprinzătoare a ITM Timiș, ca răspuns la sesizarea noastră, scoate în evidență deficiențele majore din legislația ce reglementează instituțiile de control ale statului. Statul, prin lipsuri legislative și limitarea activității autorităților de control, și-a abandonat practic cetățenii, lăsându-i pradă capriciilor oricărui angajator. Subliniem, de asemenea, deficiențele din transpunerea Convenției OIM (Organizația Internațională a Muncii) privind hărțuirea la locul de muncă, unde riscurile psihosociale în cadrul relațiilor de muncă, cum ar fi stresul și epuizarea fizică, nu au fost luate în considerare, desi acestea intră sub incidența hărțuirii morale”.
„Există și confirmarea oficială a INSP (Institutul Național de Sănătate Publică) în privința problemei sistemice care vizează sănătatea lucrătorilor, în sensul că în foarte multe direcții de sănătate publică nu există medici de medicina muncii, iar supravegherea sănătății lucrătorilor rămâne în categoria „detalii” atât pentru angajatori, cât și pentru instituțiile cu atribuții în domeniu. Un alt aspect care conduce, din păcate, la tragedii, este legat de lipsa personalului de specialitate în cadrul inspectoratelor teritoriale de muncă în privința depistării și sancționării în mod direct a situațiilor de hărțuire, stres și epuizare fizică.
Soluțiile inspectorilor de muncă (să ne adresăm instanțelor) nu sunt de natură să asigure un mediu de muncă optim pentru lucrători, fiind de notorietate faptul că litigiile de muncă durează, în medie, cel puțin 18 luni, luând în calcul și căile de atac. Solicităm o anchetă privind modul în care angajații ITM Timiș și-au îndeplinit sarcinile de serviciu în acest caz! Ce s-a întâmplat în Atos ne arată că stresul psihologic acumulat la locul de muncă nu mai poate fi ignorat. Așteptăm concluziile investigațiilor, inclusiv a propriei noastre anchete, și ne vom asigura că legea este respectată și aplicată. Am solicitat companiei să propună un plan ferm de măsuri de combatere și eliminare a oricăror comportamente care pot fi considerate de tip abuziv și un dialog social real cu sindicatul. Vom participa în continuare atât la anchetele externe in derulare, cât și la cele interne, pentru aflarea adevărului”, concluzionează Sindicatul IT Timișoara.
Toți angajații care simt că sunt supuși hărțuirii, abuzurilor sau presiunilor sunt încurajați să ceară ajutor.
Dragoș HOJDA
