De la începutul anului 2022 și până în prezent, aproape 13.000 de angajați au părăsit Ministerul Apărării. Instituția se confruntă cu un deficit de personal de zeci de procente, cu toate că, potrivit surselor din sistem, cel puțin în 2023, numărul angajărilor a depășit cel al plecărilor.
România și-a propus ca obiectiv în Planul Național de Redresare și Reziliență încă din 2021 să implementeze o nouă lege a salarizării unitare pentru bugetari, inclusiv pentru militari, însă această reformă a întârziat. Proiectul este gestionat de Ministerul Muncii.
De asemenea, întârzie și adoptarea Legii statutului militarilor. Proiectul se află în faza de elaborare la Ministerul Apărării Naționale.
În aprilie 2023, la solicitarea Europei Libere, MApN a explicat că „din studiile efectuate la nivelul instituției militare, a rezultat că printre principalele cauze ale demisiilor se află temerile legate de posibilitatea unei modificări restrictive a cadrului legislativ privind pensionarea (cu impact asupra militarilor cu experiență și expertiză, care sunt greu de înlocuit pe termen scurt și mediu) și nivelul scăzut al salarizării militarilor (cu impact asupra celor aflați la început sau în mijlocul carierei)”.
