Rata anuală a inflaţiei este aşteptată să cunoască fluctuaţii minore în trimestrul III, iar apoi să intre pe o traiectorie descrescătoare, graduală timp de trei trimestre și ar putea ajunge la 13,9% în decembrie 2022, potrivit minutei şedinţei de politică monetară a Consiliului de Administraţie al Băncii Naţionale a României din 5 august 2022, publicată pe 19 august.
Membrii Consiliului au arătat că cele mai recente evaluări indică o plafonare a ratei anuale de inflație în trimestrul al treilea, după care va intra pe un ușor trend descendent, care se va ăntinde pe următoarele trei trimestre. Astfel, se estimează că inflația se va situa la 13,9% în decembrie 2022, peste estimarea precedentă, de 12,5%.
BNR spune că s-a observat că perspectiva plafonării ratei anuale a inflației și a inversării ulterioare a traiectoriei acesteia are ca resorturi majore atenuarea efectelor directe și indirecte ale șocurilor globale pe partea ofertei – inclusiv în contextul aplicării schemelor de plafonare a prețurilor la energie până în martie 2023 –, precum și manifestarea efectelor de bază dezinflaționiste asociate creșterilor ample consemnate din a doua parte a anului 2021 de prețurile energiei, combustibililor și alimentelor procesate, alături de influențele venite din probabila ajustare descendentă a cotațiilor unor mărfuri, pe fondul detensionării piețelor en-gros.
Traiectoria previzionată a ratei anuale a inflaţiei este însă revizuită moderat în sens ascendent, în principal ca urmare a dinamicilor relativ mai ridicate anticipate a fi consemnate de preţurile combustibililor, energiei şi alimentelor procesate, sub impactul majorării peste aşteptări a cotaţiilor internaţionale în perioada recentă, au remarcat membrii Consiliului.
Totodată, BNR a sesizat că efectele inflaţioniste puternice ale cotaţiilor produselor energetice se vor evidenţia pregnant odată cu sistarea schemelor de plafonare a preţurilor în luna aprilie 2023, când acestea vor provoca o inversare temporară a descreşterii ratei anuale a inflaţiei, care se va relua însă ulterior şi se va accentua la mijlocul anului viitor, iar apoi în aprilie 2024.
Impactul prezumat a fi exercitat de schemele de plafonare şi compensare a preţurilor la energie şi combustibili continuă să fie grevat de incertitudini însemnate, şi că balanţa integrală a riscurilor la adresa perspectivei inflaţiei induse de factori pe partea ofertei rămâne înclinată în sens ascendent, cel puţin pe orizontul apropiat de timp, în contextul războiului din Ucraina şi al sancţiunilor asociate – cu potenţiale implicaţii mai severe asupra cotaţiilor mărfurilor energetice şi asupra lanţurilor de producţie şi aprovizionare -, dar şi pe fondul secetei prelungite pe plan intern şi în alte state europene. Incertitudini sunt asociate totuşi duratei schemelor de sprijin, care ar putea fi mărită în raport cu reglementările în vigoare, au susţinut unii membri ai Consiliului.
Presiunile factorilor fundamentali îşi vor epuiza însă relativ alert caracterul inflaţionist modest şi vor deveni dezinflaţioniste începând cu trimestrul III 2023, au concluzionat membrii Consiliului, dată fiind perspectiva încetinirii considerabile a creşterii economice în a doua parte a anului curent şi ceva mai moderate în 2023, inclusiv în raport cu previziunile precedente, ce face probabilă restrângerea rapidă a excedentului de cerere agregată şi închiderea lui la mijlocul anului viitor – în devans cu câteva trimestre faţă de proiecţia anterioară -, urmată de adâncirea treptată a gap-ului PIB în teritoriul negativ.
Potrivit BNR, rata anuală a inflaţiei CORE2 ajustat îşi va prelungi probabil creşterea până la finele anului curent, dar într-un ritm mult încetinit, urcând la 11,4% în decembrie 2022, foarte uşor peste nivelul previzionat anterior, pentru ca apoi să se înscrie pe o traiectorie descendentă doar ceva mai lentă decât în prognoza precedentă, şi să coboare la finele orizontului proiecţiei la 3,8%, sub valoarea de 4,2% anticipată în luna mai.
