Sunt mulți angajați care vin de locul de muncă epuizați. Pe termen lung acest lucru afectează sănătatea angajatului, dar și angajatorul are de suferit fiindcă angajatul nu va avea același randament la locul de muncă. Acum avem oficial o propunere legislativă privind modificarea și completarea unor acte normative pentru reglementarea epuizării profesionale (burnout). Din Nota de fundamentare la acest proiect de lege aflăm că ultimele decenii au adus o creștere semnificativă a cazurilor de epuizare profesională.
„Burnout-ul este recunoscut de Organizația Mondială a Sănătății ca fiind un rezultat al stresului cronic la locul de muncă, care nu a fost gestionat eficient. Burnout-ul este definit ca un sindrom caracterizat de trei dimensiuni principale și anume epuizare fizică și emooțională, distanțare mentală față de locul de muncă și scăderea eficienței profesionale, în acest caz performanța și productivitatea angajatului fiind afectate pe termen lung.
Reglementarea epuizării profesionale în legislația națională devine o obligație justificată prin angajamentele internaționale ale României. În România vidul legislativ privind burnout-ul afectează atât drepturile angajaților, cât și obligațiile angajatorilor, generând consecințe negative asupra sănătății publice și productivității economice”, susțin inițiatorii. Practic prin acest proiect de lege se dorește definirea burnout-ului ca fenomen de muncă, se stabilesc o serie de obligații pentru angajatori pentru a preveni apariția acestui fenomen (acces la evaluări periodice privind starea de sănătate mentală, organizarea de evaluări periodice ale sănătății mentale sau sesiuni de conștientizare privind simptomele burnout-ului), diagnosticarea burnout-ului de către specialiști, concedii medicale și indemnizații pentru burnout, respectiv includerea burnout-ului în asigurările pentru accidente de muncă și boli profesionale”, arată inițiatorii proiectului de lege amintit. În plus am putea avea obligații suplimentare pentru medicii de medicină a muncii.
Dragoș HOJDA