ÎNGRIJORĂTOR – Tot mai multe cazuri de violență domestică împotriva copilului

Să crești, ca și copil, într-o familie unde părinții se ceartă zilnic și unde educația se face cu cureaua, nu poate fi o copilărie fericită. Semnal de alarmă tras de către Organizația Salvați Copiii România cu privire la numărul tot mai mare de cazuri de violență domestică împotriva copilului care se înregistrează în România. Numărul cazurilor de violenţă domestică împotriva copilului a crescut alarmant, în ultimul an fiind înregistrate nu mai puțin de 17.709 cazuri de abuz asupra copiilor.

Din total 2.249 au fost abuzuri emoţionale, 1.994 au fost abuzuri fizice şi 1.504 au fost abuzuri sexuale. Jumătate dintre copii declară că părinţii lor folosesc pedeapsa corporală şi la fel de mulţi devin victimele bullying-ului în şcoli.

„Potrivit datelor statistice ale Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Drepturilor Copilului şi Adopţie, în perioada ianuarie – decembrie 2023 au fost înregistrate 17.709 cazuri de abuz asupra copiilor, dintre care 1.994 au fost abuzuri fizice, 2.240 au fost abuzuri emoţionale şi 1.504 au fost abuzuri sexuale. Cele mai multe cazuri intrate în atenţia autorităţilor au fost cele de abuz prin neglijare – 11.605. Au fost şi cazuri extrem de grave, de exploatare prin muncă – 210, exploatare pentru comiterea de infracţiuni – 113 şi exploatare sexuală – 43. Totodată, în 2023 au fost înregistrate 766 de cazuri de violenţă domestică împotriva copilului, în creştere faţă de anul anterior (676), dintre care 10 au fost cazuri încadrate la categoria omor (date Ministerul Public).

Marcând Ziua împotriva Violenţei asupra Copilului în România, Organizaţia Salvaţi Copiii România atrage atenţia asupra efectelor pe termen lung ale creşterii unui copil într-un mediu marcat de violenţă domestică, de la probleme de sănătate emoţională până la cele de sănătate fizică.

În ceea ce priveşte distribuţia pe sexe, numărul fetelor victimă este sensibil mai mare, 9.679, faţă de cel al băieţilor, 8.030, cu o diferenţă dramatică în cazurile de abuz sexual, unde numărul fetelor victimă este de 1.332, faţă de 172, victime de sex masculin.

Distribuţia pe sexe

Cazuri de: Masculin – Feminin – Total
a) Abuz fizic – 1053 – 941 – 1994
b) Abuz emoţional – 1021 – 1219 – 2240
c) Abuz sexual – 172 – 1332 – 1504
d) Neglijare – 5580 – 6025 – 11605
e) Exploatare prin muncă – 115 – 95 – 210
f) Exploatare sexuală – 5 – 38 – 43
g) Exploatare pentru comitere infracţiuni – 84 – 29 – 113

Total – 8030 – 9679 – 17709”, precizează Organizația Salvați Copiii România. Autoritățile spun că „copiii care trăiesc într-un mediu unde violenţa în familie a devenit un mod de viaţă riscă să fie traumatizaţi psihic. Violenţa domestică predispune la un mediu în care dreptul copilului la protecţie, siguranţă şi îngrijire este frecvent încălcat.

Copiii care cresc în familii violente dezvoltă comportamente şi o condiţie fizică ce-i face uşor de recunoscut. Ei prezintă probleme fizice, boli inexplicabile, expunere la accidente în casă şi în afara casei, dezvoltare fizică mai lentă, probleme emoţionale şi mentale: anxietate, depresie, sentiment de culpabilitate, frica de abandon, izolare, furie, frica de răniri şi moarte, probleme psihologice: neîncredere în sine, stimă de sine negativă, tulburări de învăţare, deficit de atenţie, dezechilibre motivaţionale etc, probleme de comportament: agresivitate sau pasivitate la agresiunile celorlalţi, probleme cu somnul, enurezis, bătăi, fuga de acasă, sarcină în adolescenţă, relaţii pentru a scăpa de acasă, auto-mutilare, consum de droguri şi alcool, comportament defensiv cum ar fi minciuna. Mai adăugăm probleme şcolare – risc de abandon şcolar, scăderi bruşte în performanţele şcolare, lipsa de concentrare, lipsa de complianţă la regulile sociale, identificare cu eroi negativi, respectiv un lucru mai puţin luat în considerare până acum este faptul că în rândul tinerilor a crescut fenomenul sinuciderii, al tentativelor de suicid şi că pe primul loc în rândul cauzelor se află climatul familial deteriorat şi slaba comunicare în cadrul familiei.

Dragoș HOJDA