Sunt sate în România, inclusiv în Maramureș, care au nevoie de medici, în special de medici de familie. În Maramureș avem deja localități care nu au un medic de familie de ani de zile și situația nu pare să se schimbe prea curând. Însă Ministerul Sănătăţii este de părere că trebuie aduși mai mulţi medici şi în zonele mai slab deservite, în mediul rural sau în zonele non universitare din România. Afirmația a fost făcută recent în cadrul unui workshop organizat împreună cu Organizaţia Mondială a Sănătăţii şi organizaţia non-guvernamentală Medici pentru România.
Este vorba despre „Resurse Umane în Sănătate: Acţiuni Locale, Rezultate Naţionale”, focalizat pe tema retenţiei şi atragerii de medici în zonele care acum sunt slab deservite din punct de vedere al ocupării posturilor de către personalul medical.
„Personalul medical este concentrat în Bucureşti şi în municipiile unde există centre universitare, în timp ce în mai multe judeţe din ţară numărul de medici raportat la totalul populaţiei se află la o treime faţă de media Uniunii Europene. Trebuie să lucrăm împreună pentru a aduce medici în zonele care acum sunt slab deservite. Sursele problemei nu sunt numai legate de sistemul de pregătire a medicilor sau de salarizarea personalului medical, dar şi de infrastructură şi administraţie publică locală. Tocmai de aceea soluţia trebuie să fie una comună, care să pornească de la digitalizarea şi debirocratizarea sistemului de rezidenţiat, să continue cu menţinerea atractivă a nivelului salariat şi să se termine inclusiv cu construcţia efectivă a unei structuri de suport pentru tinerii medici, în parteneriat cu administraţia locală. Toate acestea pot aduce şi menţine medicii de orice specialitate în zonele mai puţin favorizate şi mai slab deservite în prezent”, a subliniat ministrul Sănătăţii Prof. Univ. Dr. Alexandru Rafila.
Acesta a mai precizat că „împreună putem să schimbăm trendul deservirii slabe a unor zone din ţară, în raport cu oraşele universitare şi bineînţeles cu Capitala”.
„Prin PNRR şi beneficiind de expertiza OMS, dezvoltăm concomitent atât felul în care măsurăm, prin indicatori, calitatea serviciilor medicale, cât şi calitatea resurselor umane din sistem, atât la nivel de management cât şi de execuţie. Medicina de familie, ambulatoriile de specialitate, asistenta comunitară, spitalele şi sănătate publică au planuri sectoriale dezvoltate împreună cu OMS, care cuprind inclusiv această componentă de retenţie a personalului în zone deservite sub media europeană”, a explicat secretarul de stat Alexandru Rogobete.
„Nu este eficient ca zonele slab deservite să exporte pacienţi către centrele mari. Putem avea o descentralizare reală a sistemului, nu numai pe partea de clădiri şi dotări, dar inclusiv pe partea de suport pentru atragerea şi retenţia personalului medical. Resurse există, trebuie doar să le direcţionăm corect în sistem”, a mai spus acesta.
Dragoș HOJDA