AGRICULTURĂ – Scumpiri majore prognozate pentru produsele agricole din 2022

Cel mai mare producător de îngrășăminte din România, Azomureș, și-a sistat producția, în decembrie 2021, motivând că prețurile extrem de ridicate la gaze face nerentabilă activitatea. Oficialii fabricii, controlată de gigantul elvețian Ameropa, au precizat că intenționează să reia producția atunci când condițiile din piața gazelor vor fi prielnice, precizează economedia.ro.

În acest moment, țara noastră practic nu mai are producție de îngrășăminte, dat fiind că doar două din combinatele din grupul InterAgro, al omului de afaceri Ioan Niculae (în prezent, încarcerat) mai produc câte ceva – Slobozia și Turnu Măgurele, iar alți producători de calibru numai sunt.

Pentru că agricultura intensivă nu poate exista fără fertilizatori, am încercat să aflăm care sunt soluțiile pentru ca fermierii să producă și în 2022 iar securitatea alimentară a României să nu fie periclitată.

Agricultura începe cu faptul că nu are competențe în domeniul energiei, îngrășămintele însemnând, pe trei sferturi, gaz, precizând că există un minister dedicat pentru aceste probleme. Totuși, MADR spune că a ridicat problema în Guvern.

Din datele furnizate de Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, în 2021, circa 8,6 milioane de hectare de teren agricol și arabil au fost fertilizate cu diferite tipuri de îngrășământ, o creștere cu 1,2 milioane de hectare față de 2020 și cu peste 2 milioane hectare față de 2018. Pe cele 8,6 milioane de hectare au fost aplicate 922 de mii de tone de fertilizanți (peste jumătate, azotați), cu 200 de mii de tone peste cantitatea din 2020.

Aprovizionarea cu fertilizatori depinde de importuri, iar acest lucru se vede din datele Institutului Național de Statistică. În 2020 (ultimele date diseminate), România a importat de 250 de milioane de euro îngrășăminte, care se adaugă evident producției cumpărate din intern. A existat și export, doar 110 milioane de euro, ceea ce face din țara noastră importator net.

Nu există încă datele pe 2021, însă valorile au crescut, adâncind deficitul comercial sectorial, pentru că prețurile internaționale ale fertilizatorilor au crescut aproape la fel de abrupt ca cele ale gazului, din moment ce 60 – 70% din costurile fabricării de îngrăminte reprezintă achiziția materie prime –  gaz.