CNAS – Serviciile de diagnosticare oncologică pentru persoanele neasigurate, finanţate de la bugetul de stat

Finanţarea serviciilor de diagnosticare oncologică acordate persoanelor neasigurate nu se va face din contribuţiile plătite de asiguraţi, ci de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Sănătăţii, prin transferuri către fondurile pe care le gestionează Casa Naţională de Asigurări de Sănătate, urmând ca similar să se finanţeze şi testarea persoanelor neasigurate în scopul depistării hepatitelor cronice B şi C, precum şi a infecţiei HIV la gravidă, a anunţat, vineri, preşedinta CNAS, dr.Valeria Herdea, într-o conferinţă de presă, în care a prezentat bilanţul activităţii la şase luni de la preluarea mandatului, informează AGERPRES.

„Prin modificarea şi completarea Contractului-cadru şi a Normelor metodologice de aplicare a acestuia, precum şi a actelor normative subsecvente, s-au introdus noi pachete de servicii de care pot beneficia persoanele asigurate şi neasigurate pe principalele paliere de asistenţă medicală, în scopul depistării unor afecţiuni grave, respectiv cancerele, hepatitele cronice B şi C, iar la gravidă şi HIV/SIDA. Unele dintre modificări vizează implementarea măsurilor care revin CNAS în Planul naţional de prevenire şi combatere a cancerului în România”, a precizat Herdea.

Ea a menţionat că numărul persoanelor neasigurate se ridică la 2 milioane, iar aproximativ 900 dintre acestea au cerut o consultaţie la medicul de familie.

Potrivit preşedintei CNAS, în lista de medicamente compensate s-au introdus 28 de medicamente unice, dintre care 22 noi, care acoperă arii terapeutice precum tratamentul hepatitei virale cronice D, afecţiuni neurologice (inclusiv scleroza multiplă), reumatologice (lupus eritematos sistemic, boala Still), dermatologice (pemfigus vulgar, hidradenita supurativă), oftalmologice (uveita la adulţi, cheratita severă), tratamentul bolii cronice de rinichi faza predializă, tratamentul patologiilor onco-hematologice (cancer mamar HER2 pozitiv sau triplu negativ, leucemie mieloidă cronică) şi unele boli rare (deficitul de leptină, epidermoliza buloasă, Boala Niemann-Pick). Pentru alte şase care existau deja în listă a fost extinsă aria indicaţiilor terapeutice.

„Au fost elaborate, actualizate şi aprobate protocoalele terapeutice de prescriere în acord cu actualizarea Listei de medicamente şi cu deciziile de adăugare necondiţionată emise de Agenţia Naţională a Medicamentului pentru medicamentele aflate deja în rambursare, fiind efectuate patru actualizări ale Ordinului MS/CNAS nr. 564/499/2021. S-au reluat procesele de negociere pentru 67 de medicamente incluse condiţionat în rambursare în baza contractelor cost-volum/cost-volum-rezultat. Prin renegocierea unor contracte cost-volum se asigură accesul unor noi subgrupuri populaţionale cu afecţiuni oncologice (tumori solide) şi hemofilie la tratamente de ultimă alternativă terapeutică (ex: terapie adjuvantă melanom stadiul IIB-IIC, terapie adjuvantă cancer mamar HER 2 negativ, neoplasm bronho-pulmonar -NSCLC- inclusiv terapie adjuvantă)”, a punctat Valeria Herdea.

Potrivit acesteia, există un total de 16.764.725 de persoane asigurate la nivelul Casei de Asigurări, dintre care plătitori 6.238.119, neplătitori 10.526.606, din care fac parte pensionari şi copii aflaţi într-o formă de şcoală, precum şi foarte multe alte categorii scutite.

„Nu toate sunt apanajul Casei de Asigurări, însă problemele de sănătate ale românilor sunt apanajul CNAS. De asemenea, şi la Ministerul Sănătăţii se derulează activităţi de prevenţie, deci există şi de acolo un sprijin”, a evidenţiat Herdea.