AGRICULTURĂ – România se roagă şi experimentează împotriva secetei

România se roagă și experimentează măsuri împotriva secetei, în contextul în care Europa de Est și de Sud se confruntă cu „condiții de secetă persistente și recurente,” conform celor mai recente date de la Observatorul European al Secetei (EDO). Această situație s-a agravat în iulie, afectând în special România și sudul Ungariei, potrivit unui reportaj AFP.

Iulia Blagu, agricultoare din sud-estul României, una dintre cele mai afectate regiuni de secetă din Europa, își observă cu neputință câmpurile devastate: floarea-soarelui arsă, porumb prăjit de căldură, frunze scorojite. Ea s-a mutat acum cinci ani de la București pentru a prelua de la tatăl său cele 300 de hectare din comuna Urziceni, fără să anticipeze provocările climatice care urmau să vină. „Cinci ani de foc,” spune ea sub soarele arzător, rememorând cum mai multe episoade de caniculă i-au compromis recoltele anul acesta, descriind situația ca pe „un compresor imposibil de oprit.”

„Problema nu este dacă, ci când vom muri,” declară agricultoarea în vârstă de 39 de ani, care a fost nevoită să ia un împrumut pentru prima dată, ca să plătească salariile angajaților săi.

Câmpurile sale oferă un peisaj dezolant: un plug ruginit este abandonat, deoarece „aratul drenează solul, ceea ce este extrem de periculos” în condițiile actuale.

Conform Observatorului European Copernicus, există o probabilitate tot mai mare ca 2024 să fie cel mai cald an înregistrat vreodată. Mai la sud, se întinde o vastă zonă de nisip de aproximativ 100.000 de hectare, lângă Dunăre, care formează granița naturală cu Bulgaria. Aceasta este o „Sahara românească” care se extinde inexorabil din cauza încălzirii globale.

România pierde anual 1.000 de hectare de terenuri agricole, conform estimărilor Ministerului Mediului, care avertizează că în 50 de ani sudul țării ar putea să se confrunte cu „deşertificare totală.”

Încă din 1959, a fost înființat un centru de cercetare pentru a „valorifica nisipurile” și a oferi expertiză și semințe agricultorilor, un rol devenit crucial pe fondul încălzirii globale. „Schimbările climatice ne obligă să experimentăm cu noi varietăți, pe care nu ni le-am fi imaginat posibile acum ceva timp,” afirmă Aurelia Diaconu, reprezentanta centrului.

Aici sunt cultivate kaki, curmale, kiwi, fistic, cartofi dulci și arahide. Însă centrul beneficiază de un sistem de irigații – un „aur albastru” de care marea majoritate a agricultorilor români sunt privați.

„Fără apă nu putem face nimic,” conchide Iulia Blagu, în timp ce își afundă mâinile în pământul uscat.