ARTĂ ȘI SPIRITUALITATE – O icoană unicat în ţară, adusă de la Ierusalim acum 204 ani, se află la Ploieşti

O icoană de mari dimensiuni unicat în ţară, care a fost adusă de la Ierusalim în urmă cu 204 ani şi care este formată din peste 200 de scene din Vechiul şi Noul Testament, se află la Muzeul „Casă de Târgoveţ din secolele XVIII-XIX” din municipiul Ploieşti.

Instituţia de cultură funcţionează în cea mai veche clădire din municipiul Ploieşti, construită pe la 1785, imobilul fiind locuit de negustorul Ivan Hagi Prodan şi soţia sa, Mariţa.

„Hagi Prodan venea din Bulgaria, de la nord de Dunăre, dintr-o zonă cupriferă din Bulgaria, unde a învăţat meşteşugul căldărarilor. Era prosper om de afaceri, fiind chiar şeful breslei căldărarilor. A venit la noi în urma prigoanei otomane şi a ajuns la Ploieşti, unde s-a căsătorit cu Mariţa, care a primit casa zestre de la tatăl ei. S-au mutat împreună aici, cu cherhanaua lui de arămie, cu o mână de ţigani robi care lucrau pentru el la subsolul casei”, a declarat, pentru AGERPRES, conservatorul muzeului, Mihaela Ioniţă.

Potrivit acesteia, Hagi Prodan a întreprins, în anul 1819, un pelerinaj la Locurile Sfinte (hagialâc), ocazie cu care a adus de la Ierusalim o icoană de mari dimensiuni, numită icoană de hagiu, piesă unicat în ţara noastră.

„În 1819, Ivan Prodan întreprinde un pelerinaj la Locurile Sfinte (hagialâc), potrivit unui obicei de la acea vreme, când un grup de 20-30 de bărbaţi mai înstăriţi din oraş pleca la Muntele Athos şi Ierusalim unde, printre altele, participa la slujba Învierii şi primea botezul în apa Iordanului. La întoarcerea acasă li se spunea ‘hagii’, titlu dat persoanelor care au întreprins o astfel de călătorie. Din acest pelerinaj, Hagi Prodan aduce o serie de obiecte religioase, dintre care astăzi se mai păstrează o icoană mare pictată pe pânză („Ierusalim”) şi un sfeşnic din lemn”, explică Mihaela Ioniţă.

Conform obiceiului, hagialâcul avea loc înaintea sărbătorilor pascale, iar cei care mergeau într-o astfel de călătorie se pregăteau înainte, în sensul că se spovedeau şi se împărtăşeau. La fel procedau şi când ajungeau pe Pământul Sfânt, pentru a fi pregătiţi în caz că nu reuşeau să mai revină acasă.

Icoana de hagiu, care are o lungime de doi metri şi o înălţime de circa 1,40 m, fiind pictată în ulei pe pânză, este formată din peste 200 de scene din Vechiul şi Noul Testament. Prin anii ’90, aceasta a fost restaurată.

„Compoziţia este tipică, deosebit de amplă: în stânga şi în dreapta două ‘tablouri’ ample, având ca scene centrale ‘Maica Domnului Împărăţită cu Pruncul’, în stânga, şi Isus, în dreapta, încadrate de o serie de scene şi medalioane. Între ele, central, numeroase scene din Noul Testament, marea lor majoritate nefiind separate în cadrul compoziţiei. Întreaga compoziţie este închisă de 59 de medalioane cu scene din Vechiul Testament, medalioane izolate de restul ecranului pictural prin anse de tip baroc executate în foiţă de aur şi subliniate cu negru”, spune conservatorul muzeului.

Una dintre imaginile din această icoană este atipică, iar cei care au studiat-o consideră că în ea apare însuşi Hagi Prodan, pe care muzeografii nu îl au în nicio poză, precizează agerpres.ro.