A venit frigul și odată cu el sezonul virozelor și al gripei. Medicii atrag atenția populației să nu apeleze la automedicație atunci când vine vorba despre aceste afecțiuni.
În acest sfârșit de săptămână a fost marcată Ziua Europeană de Conștientizare a consumului de Antibiotice. Medicii de la Spitalul „Victor Babeș” din Timișoara au atras încă o data atenția că antibioticele luate după ureche sunt un adevărat pericol pentru sănătate.
Faptul că există tot mai multe bacterii rezistente la antibiotice este una din cele mai mari probleme medicale de pe mapamond. Statisticile europene arată că numărul persoanelor care ajung infectate cu bacterii rezistente la această categorie de medicamente este din ce în ce mai mare.
Rezistența la antibiotice apare atunci când bacteriile care infectează un organism nu mai sunt afectate de tratamentul cu antibioticul administrat, conform medicilor.
Iar acest fenomen are loc atunci când tratamentul cu antibiotic se face haotic, incorect și, mai ales, fără recomandarea strictă a medicului. Mai mult, se poate întâmpla ca tulpina bacteriană rezistentă să ajungă și la persoane care nu iau antibiotice de obicei.
O altă greșeală des întâlnită este administrarea antibioticelor la infecții altele decât cele bacteriene. Răcelile sunt, deseori, infecții virale iar virusurile nu răspund la tratamentul cu antibiotic.
Primul afectat de rezistența bacteriilor este chiar pacientul care a luat antibiotice în mod eronat. Acesta nu va putea fi tratat la infecțiile următoare și, în plus, va transmite microorganismele rezistente și către alte persoane, propagând această problemă.
Fără antibiotice eficiente, infecțiile sunt mai greu de tratat și crește riscul de răspândire a bolilor, a formelor severe de boală și riscul de deces. Se estimează că 700.000 de oameni mor în fiecare an, din cauza infecțiilor cu bacterii multirezistente, dintre care 33.000 în Uniunea Europeană.
Consecințele rezistenței la antibiotice pentru economie sunt semnificative. Pe lângă deces și invaliditate, infecția cu bacterii multirezistente are ca rezultat perioadă mai lungă de spitalizare, nevoia de medicamente mai scumpe și provocări financiare pentru cei afectați și pentru sistemul sanitar.
România se află în topul țărilor privind această amenințare, iar trendul nu este unul optimist, ci din contră. Pe parcursul ultimului deceniu, inclusiv în ultimul an, s-a înregistrat o creștere a consumului de antibiotice cu spectru larg, antibiotice cu un risc mai mare de rezistență bacteriană. Astfel, țara noastră, alături de țări precum Bulgaria și Grecia, se situează în top 3, atât în privința consumului de antibiotice cu spectru larg, cât și al rezistenței la antimicrobiene (AMR), se arată într-un comunicat al Institutului Național de Sănătate Publică.