BIROCRAȚIE – 60 de instituții pe capul fiecărei firme din România

Povara hârțogăriei și a procedurilor excesive consumă serios resursele firmelor, mai ales ale celor mici și mijlocii. Instituțiile statului nu comunică între ele și pun întreprinderile să facă toată treaba.

Digitalizarea funcționează cu sincope majore, iar unele legi care stabilesc, în 2023, obligații pentru firme sunt mai vechi de 50 de ani.

„Scoatem «Z» (suma încasărilor n.r.) la final de zi. Și pe «Z» apare cât s-a încasat. Acea cifră este transmisă automat la ANAF. Noi trebuie să facem și monetar. E un document inutil”, spune Ștefan Horodnic, medic veterinar și proprietar de cabinet.

N-ai făcut monetarul, poți primi sancțiune!

„Un IMM e o organizație de 5-10 oameni. Cel puțin unul trebuie să se ocupe de birocrație. Asta înseamnă că între 10 și 20 la sută din resursele unei firme – umane și financiare – se duc în a întreține birocrația.”

Lipsa de adecvare a birocrației la realitate este flagrantă. Întreprinzătorii sunt fie furioși, fie cuprinși de neputință în fața absurdului birocratic:

„La înființarea firmei trebuie să declari cifra de afaceri pentru primul an, ca să primești înregistrarea pentru cota de TVA. E o aberație. Tu ai o idee de produs. E foarte puțin probabil să știi cât vei vinde în următorul an fiscal”, spune Dan Chiuzbăian.

Întreprinzătorii și experții spun pe o singură voce că birocrația excesivă nu are nici un beneficiu, numai dezavantaje. La asta se adaugă și frustrarea dublei măsuri. Instituțiile de control sunt pe o poziție de superioritate față de firme, precizează romania.europalibera.org.