Părinții din România au acum multe griji când vine vorba de copiii lor. Însă principalele griji ale acestora sunt legate de consumul de droguri și bullying. Despre bullying știm că apare încă de când cei mici sunt în clasa 0 și continuă să fie din ce în ce mai evident odată cu creșterea nivelului de studii.
Viaţa de familie şi provocările părinţilor în relaţia cu copiii sunt subiectul celui mai recent studiu realizat de către Asociaţia CIPRA – Centrul de Informare, Prevenire Risc şi Analiză, cu ajutorul Reveal Marketing Research: „ Bullyingul şi cyberbullyingul reprezintă primul aspect menţionat în categoria grijilor principale pe care le au respondenţii din ipostaza de părinţi (42%), urmat de abuzul de droguri (36%), stresul, dieta sănătoasă a copilului, informaţia disponibilă pe internet, depresia, neglijarea copilului, lipsa de activităţi sportive, suicidul sau sarcina la vârsta adolescentă. În topul aspectelor care îi preocupă pe părinţii români cu privire la binele copiilor lor, dependenţa acestora de dispozitive digitale se află pe primul loc (62%), urmată, de asemenea, de riscul consumului de droguri (47%) şi confruntarea cu bullyingul (42%). 27% dintre părinţi sunt îngrijoraţi de programul extrem de încărcat al copiilor , iar 25% de rezultatele slabe obţinute de aceştia la şcoală”.
„Lansarea noului studiu CIPRA în prezenţa unor membri ai Parlamentului şi reprezentanţi ai instituţiilor guvernamentale şi nonguvernamentale relevante ne-a adus oportunitatea de a dezbate aspectele cu impact puternic asupra calităţii vieţii părinţilor şi copiilor din România în cadrul optim pentru ca demersurile noastre să nu rămână fără ecou. Generaţiile actuale sunt expuse unor riscuri complet diferite faţă de cele care predominau în urmă cu 10 sau 20 de ani, iar pentru fiecare dintre acestea în parte este necesar să ne raportăm la contextul social şi economic actual şi să ne poziţionăm astfel încât românii să beneficieze de cât mai mult sprijin posibil, pentru a lua cele mai bune decizii pentru viitorul familiilor lor”, a declarat Constantin Bratu, Preşedinte CIPRA.
„Ne bucurăm că am găzduit dezbaterea cu tema ‘Îmbunătăţirea calităţii vieţii copiilor şi promovarea egalităţii de şanse’, un subiect atât de actual şi important pentru viitorul nostru. Ne-am reunit pentru a discuta despre opţiunile pe care le avem pentru ca vieţile copiilor noştri să fie mai fericite şi mai împlinite. Ca părinţi, încercarea de a echilibra toate responsabilităţile zilnice ne poate face să uităm uneori sau să punem pe un plan secundar tocmai priorităţile noastre reale, şi anume copiii. Tocmai de aceea, este vital să construim un mediu în care toţi copiii să se simtă bine şi în siguranţă, să aibă acces la educaţie, la informaţie, astfel încât să-şi poată atinge potenţialul”, a completat Georgeta – Carmen Holban, Vicepreşedinte Comisia Pentru Egalitatea de Şanse Pentru Femei şi Bărbaţi.
Printre lucrurile pe care le fac părinţii pentru a le oferi copiilor lor o viaţă de calitate se numără timpul de calitate petrecut împreună cu ei: 67%, preocuparea constantă faţă de starea lor de sănătate (vizite periodice la medic, analize): 50%, alimentaţia sănătoasă oferită: 47%, concediile anuale şi/sau taberele şcolare: 44%, cumpărarea lucrurilor la modă, pe care şi le doresc copiii: 35%, înscrierea la anumite cursuri (limbi străine, muzică, pictură) sau angajarea unui meditator: 29% sau asigurare de viaţă sau un cont de economii: 22%.
„6 din 10 părinţi spun că şi-ar dori să petreacă mai mult timp împreună cu copilul şi să aibă mai multă răbdare şi stăpânire de sine în gestionarea conflictelor, aspect menţionat în special de femei (65%, comparativ cu 45% dintre bărbaţi). Totodată, 26% dintre părinţi îşi doresc să-i poată achiziţiona copilului o maşină/locuinţă, 25% ar vrea să-i ofere acces la diverse cursuri sau meditaţii, iar 17% să îl poată trimite la studii în străinătate. Cu toate acestea, timpul alocat de părinţi pentru a fi petrecut împreună este cu copiii este de 1.8 ore pe zi pentru joacă şi/sau petrecerea timpului în aer liber, 1.5 ore pentru treburi gospodăreşti făcute împreună, 1.4 ore pentru mesele împreună şi uitatul la televizor, 1.3 ore pentru teme etc.
Este foarte important ca întregul ecosistem construit în jurul copiilor să îi sprijine pe aceştia să gestioneze eficient problemele pe care le întâmpină în familie sau la şcoală, pentru că în lipsă de conştientizare şi de adresare a lor la timp, se transformă în situaţii complicate mai târziu. Fenomenul bullyingului ia amploare pentru că nu se creează suficiente punţi între copii, profesori/educatori şi părinţi. De cealaltă parte, chestiunea dependenţei de ecrane ţine de timpul insuficient petrecut de copii alături de familiile lor, precum şi de faptul că aceştia imită un comportament des întâlnit chiar în rândul adulţilor: refugiul în tehnologie şi dispozitive conectate la lumea virtuală. În acest scop, este nevoie de platforme de comunicare menite să explice în mod practic, aplicat, urmările unor astfel de comportamente, precum şi de o colaborare bună între toţi jucătorii implicaţi în acest proces: părinţi, profesori, autorităţi, specialişti”, explică Matei Stănculescu, expert CIPRA şi psihoterapeut Centrul EKA.
Potrivit studiului amintit, indulgenţa şi înţelegerea sunt considerate prioritare (pe locul al doilea – 78%) comparativ cu disciplina strictă şi impunerea unor limite clare (64%). La polul opus, doar 51% dintre respondenţi consideră că recompensele şi/sau pedepsele sunt eficiente când vine vorba de educarea copiilor.
De unde pornesc neînţelegerile în familie
Cu privire la principalele cauze ale conflictelor în familie, respondenţii au plasat pe primul loc comunicarea insuficientă (41%), urmată de împărţirea cheltuielilor (38%) şi timpul prea puţin petrecut împreună (înstrăinarea). Pentru 33% dintre români (37% în cazul femeilor), distribuirea inegală a sarcinilor din familie este un motiv de conflict, iar pe ultimul loc se află educaţia copilului sau rezultatele obţinute la şcoală (23%).
Realizat de Reveal Marketing Research în perioada mai-iunie 2024 pe baza metodologiei CAWI (chestionare autoaplicate online), studiul CIPRA a vizat un eşantion reprezentativ la nivel naţional, format din 1008 respondenţi, bărbaţi şi femei, utilizatori de internet, cu vârste între 18 şi 65 ani, din mediul urban sau rural. Rezultatele studiului sunt disponibile integral pe site-ul CIPRA, secţiunea Studii.
Dragoș HOJDA
