Când ne batem joc. Despre ciclonul Ashley care nu a existat de fapt

Un ciclon extratropical, specific regiunilor noastre, pentru a fi definit ca atare, trebuie să aibă în centrul său izobare închise (cerc) care să delimiteze valori mici și foarte mici de presiune atmosferică. Atunci când acest lucru se întâmplă sunt indicate pe hartă formațiunile barice de acest fel printr-o literă specifică, funcție de originea hărții (L-low pressure, T-Tiefdruckgebiet, D-depression etc). În momentul de față doar serviciul meteorologic sârbesc indică mai curajos dezvoltarea unei formațiuni barice ciclonale în regiunea noastră, dar fără ca ea să aibă izobare închise, subliniind posibilitatea de dezvoltare în regiunea noastră a unui ciclon, dar nu și existența lui efectivă în momentul de față.

Ce avem de fapt în momentul de față nu e altceva decât o clasică situație pluviogenetică de vară pentru țara noastră – asta e un pic mai atipic (fiind deja aproape de octombrie) – în care avansul unui talveg de altitudine de la vest la est în Europa, către România, generează și întreține o convergență intensă la suprafața terestră a maselor de aer, convergență răspunzătoare de producerea precipitațiilor atmosferice. Tocmai lipsa acestor situații sau puținătatea lor pe timpul verii ne-a adus în discuție grava problemă a secetei de până acum câteva săptămâni.

Evident, astfel de situații pot pune probleme, la fel ca la orice episod mai consistent de ploi torențiale pe timp de vară. Dar a considera așa ceva ca fiind furtuna ultimilor 20 de ani înseamnă că meteorologia a murit”, explică Conf. dr. Lucian Sfîcă de la Meteo Moldova.

Dragoș HOJDA