CETĂȚENI UCRAINENI – Angajarea cetățenilor ucraineni – sumarul regulilor speciale adoptate de guvern

În mod obișnuit, cetățenii străini care vor să lucreze în România trebuie să îndeplinească o serie de condiții specifice, între care obținerea unui aviz de angajare anterior începerii activității, încheierea contractului individual de muncă, obținerea vizei de lungă ședere în scop de muncă, fiind necesare documente și formalități specifice (precum nivelul salarial, un anumit nivel al veniturilor, respectarea contingentului aprobat anual pentru lucrători străini, obținerea unui număr de identificare fiscală).

Față de acest cadru general, cetățenii ucraineni erau deja scutiți de obținerea avizului de angajare în cazul încadrării în muncă pe teritoriul României cu contract individual de muncă cu normă întreagă, pe o perioadă de maximum 9 luni într-un an calendaristic (dar era în continuare necesar să obțină viza de lungă ședere și un permis de ședere la prelungirea dreptului inițial de ședere).

Ordonanța stabilește reguli speciale pentru încadrarea în muncă a cetățenilor ucraineni:

cetățenii ucraineni pot fi încadrați în muncă fără avizul de angajare (practic, pentru ca excepția să se aplice, nu mai este necesar că durata contractului de muncă să fie limitată la 9 luni, cum prevăd regulile generale);

cetățenilor ucraineni li se prelungește dreptul de ședere în scop de muncă (la expirarea primelor 90 de zile ulterior intrării pe teritoriul României), fără obligativitatea obținerii unei vize de lungă ședere pentru angajare în muncă;

cetățenilii ucraineni care nu dețin documente care să probeze calificarea profesională sau experiența în activitate necesare ocupării unui loc de muncă, se pot încadra în muncă în baza unei declarații pe propria răspundere a acestora că îndeplinesc condițiile de calificare profesională și experiență în activitate necesare ocupării locului de muncă respectiv și nu au antecedente penale care să fie incompatibile cu activitatea în cauză. Angajarea se poate face în aceste condiții doar pentru o perioadă de 12 luni, cu posibilitatea de prelungire ulterioară cu perioade de 6 luni, pentru maximum un an. Această excepție nu se aplică însă profesiilor reglementate, cum ar fi cea de medic, medic dentist, farmacist, arhitect și altele asemenea.

Aceste reguli speciale se vor aplica doar cetățenilor ucraineni intrați legal pe teritoriul României și care nu solicită o formă de protecție potrivit Legii nr. 122/2006 privind azilul în România (respectiv statutul de refugiat sau statutul conferit prin protecția subsidiară). Deși la acest moment procentul celor care au solicitat statutul de azilant este unul foarte mic, efectele pot fi benefice: obținerea azilului (sau protecției subsidiare) garantează cetățenilor ucraineni acces pe piața forței de muncă din România în aceleași condiții ca cele aplicabile cetățenilor români, precizează hotnews.ro.

Termenul obișnuit pentru soluționarea cererilor de azil este de 30 de zile, putând fi prelungit. Legea prevede și posibilitatea ca cererile de azil depuse la frontieră să fie soluționate cu prioritate de Oficiului Roman pentru Imigrari, respectiv în termen de 3 zile de la primire. Realitatea practică este că soluționarea durează mai multe luni, așa încât cel mai probabil cetățenii ar putea lucra după 3 luni de la data depunerii cererii, în temeiul unei prevederi speciale din lege. Așadar, dezavantajul principal al acestei proceduri rezidă în durata destul de lungă în care se anticipează soluționarea practică a acestor cereri, de cel puțin 3 luni.