POLITICA
CRIZĂ UCRAINA – De ce nu va permite niciodată Putin Ucrainei să devină o Finlandă neutră
Publicat cu
3 ani in urmape
De
ionel.24newsIdeea că Ucraina ar trebui să devină un stat-tampon neutru între Vest și Est acumulează popularitate în calitate de soluție pentru actuala criză din Europa de Est. Unii îi spun „finlandizare” ori „modelul finlandez”, referindu-se la politica de neutralitate a Finlandei din cursul războiului rece, scrie Foreign Policy.
Președintele francez Emmanuel Macron sugera chiar săptămâna trecută ca finlandizarea să fie „unul dintre modelele de pe masă” la discuțiile cu președintele rus Vladimir Putin pentru ameliorarea tensiunilor privind Ucraina. A doua zi Macron a dezavuat opțiunea, insistând că ar fi fost citat greșit. Însă alții, precum editorialistul Thomas Friedman de la The New York Times, încă mai apreciază că o Ucraină neutră poate înlătura percepția lui Putin că ar fi „încercuit de NATO”, cât și concentrarea de trupe din jurul țării.
Ideea e greșită din două motive.
În primul rând Ucraina este deja o țară neutră, de facto. Nu e membru NATO și UE, oricât i-ar fi plăcut să fie. Fostul secretar general al NATO Jaap de Hoop Scheffer a declarat recent: „Toți, inclusiv Putin, știu că Ucraina nu va deveni membru NATO în viitorul previzibil și imprevizibil. E deja un stat-tampon. E un lucru pe care nu-l veți auzi niciodată de la secretarul general al NATO Jens Stoltenberg; funcția nu-i permite. Însă eu îl pot spune acum”. Unul dintre motivele pentru care Ucraina nu prea are perspective de aderare la NATO este instabilitatea granițelor ei – „mulțumită” lui Putin. Același lucru li s-a întâmplat și Moldovei și Georgiei.
În ciuda acestei realități, Putin e extrem de supărat. El nu poate trăi cu o Ucraină neutră în fața porții. Din contră, o vrea subordonată și înrolată în sfera de influență a Rusiei, așa cum era odinioară. Metoda lui pentru a obține acest lucru constă în agresiune și intimidare, folosite încă de la anexarea Crimeii și ocuparea regiunii Donbas în 2014.
Deocamdată el a obținut opusul: ucrainenii își doresc tot mai mult integrarea cu Vestul. Dacă în aprilie 2012 doar 13% din ucraineni considerau NATO a fi cea mai bună opțiune de securitate, în august 2019 proporția lor era de 36%. Alt sondaj indică o susținere de 53% pentru aderarea la NATO, în 2021.
Asta-l supără pe Putin: chiar dacă Ucraina rămâne neutră, mulți ucraineni ies de pe orbita Moscovei. Cu cât Putin îi presează mai tare, cu atât mai mult ei privesc spre Vest și prețuiesc suveranitatea, democrația și presa liberă. A avea Ucraina drept stat-tampon este în mod evident insuficient pentru Putin; el vrea să-i distrugă suveranitatea, democrația și instituțiile independente. Acesta e motivul pentru care a concentrat 130.000 de trupe la granița ei în ultimele săptămâni. Un fost ministru portughez al afacerilor europene, Bruno Maçães, a scris: „Putin nu vrea o Ucraină neutră. Vrea o Ucraină rusească”.
Ceea ce ne aduce la al doilea motiv pentru care comparația cu neutralitatea Finlandei în cursul războiului rece e eronată: vreme de decenii Moscova i-a permis Finlandei, în cadrul neutralității ei rigide, să rămână democratică și să-și dezvolte instituțiile independente. În timp, conștientă de pericolul permanent al antagonizării Rusiei, Finlanda s-a deplasat lent dar decis înspre Occident.
Moscova i-a permis deoarece neutralitatea ei e garantată de Tratatele de Pace de la Paris din 1947. Finlanda nu putea fi membru NATO, UE sau al oricărui club considerat occidental de Moscova – dar, deși a respectat cu grijă această constrângere, guvernul finlandez chiar a avut libertatea de a-și cârmui țara. Firește, a fost nevoie ca această libertate să fie câștigată pas cu pas.
Rene Nyberg, fost ambasador finlandez în Rusia, a declarat într-un interviu că guvernele Finlandei pășeau ca pe coji de ouă în relația cu Moscova. De exemplu, Finlandei nu i s-a permis să devină membru al Asociației Europene a Liberului Schimb, un club al non-membrilor UE. Apoi, cu viclenie, Finlanda a propus înființarea a două asociații: Finefta, adică Asociația Europeană a Liberului Schimb-Finlanda, și Comecon, sau Consiliul pentru Asistență Economică Reciprocă, o organizație în oglindă cu Finefta, la care mai participau doar state comuniste. „Prin manevre inteligente, ne-a reușit”, a declarat Nyberg. „Desigur, Finefta chiar am folosit-o, în vreme ce varianta Comecon n-a mai ajuns să fie activată deloc.”
Deocamdată el a obținut opusul: ucrainenii își doresc tot mai mult integrarea cu Vestul. Dacă în aprilie 2012 doar 13% din ucraineni considerau NATO a fi cea mai bună opțiune de securitate, în august 2019 proporția lor era de 36%. Alt sondaj indică o susținere de 53% pentru aderarea la NATO, în 2021.
Asta-l supără pe Putin: chiar dacă Ucraina rămâne neutră, mulți ucraineni ies de pe orbita Moscovei. Cu cât Putin îi presează mai tare, cu atât mai mult ei privesc spre Vest și prețuiesc suveranitatea, democrația și presa liberă. A avea Ucraina drept stat-tampon este în mod evident insuficient pentru Putin; el vrea să-i distrugă suveranitatea, democrația și instituțiile independente. Acesta e motivul pentru care a concentrat 130.000 de trupe la granița ei în ultimele săptămâni. Un fost ministru portughez al afacerilor europene, Bruno Maçães, a scris: „Putin nu vrea o Ucraină neutră. Vrea o Ucraină rusească”.
Ceea ce ne aduce la al doilea motiv pentru care comparația cu neutralitatea Finlandei în cursul războiului rece e eronată: vreme de decenii Moscova i-a permis Finlandei, în cadrul neutralității ei rigide, să rămână democratică și să-și dezvolte instituțiile independente. În timp, conștientă de pericolul permanent al antagonizării Rusiei, Finlanda s-a deplasat lent dar decis înspre Occident.
Moscova i-a permis deoarece neutralitatea ei e garantată de Tratatele de Pace de la Paris din 1947. Finlanda nu putea fi membru NATO, UE sau al oricărui club considerat occidental de Moscova – dar, deși a respectat cu grijă această constrângere, guvernul finlandez chiar a avut libertatea de a-și cârmui țara. Firește, a fost nevoie ca această libertate să fie câștigată pas cu pas.
Rene Nyberg, fost ambasador finlandez în Rusia, a declarat într-un interviu că guvernele Finlandei pășeau ca pe coji de ouă în relația cu Moscova. De exemplu, Finlandei nu i s-a permis să devină membru al Asociației Europene a Liberului Schimb, un club al non-membrilor UE. Apoi, cu viclenie, Finlanda a propus înființarea a două asociații: Finefta, adică Asociația Europeană a Liberului Schimb-Finlanda, și Comecon, sau Consiliul pentru Asistență Economică Reciprocă, o organizație în oglindă cu Finefta, la care mai participau doar state comuniste. „Prin manevre inteligente, ne-a reușit”, a declarat Nyberg. „Desigur, Finefta chiar am folosit-o, în vreme ce varianta Comecon n-a mai ajuns să fie activată deloc.”
Similar
UE – Situația din Ucraina și evoluțiile geopolitice: principalele subiecte ale reuniunilor UE
ORIENT – Turcia afirmă că a convins Rusia şi Iranul să nu intervină în Siria în cursul ofensivei rebelilor
PSD-ul încă se gândește dacă vrea în Rusia sau în Occident
RĂZBOI – Valeri Zalujnîi: Al treilea război mondial a început
RĂZBOI – Putin, dispus să negocieze cu Trump încetarea focului în Ucraina, dar pune condiții stricte
Documente românești neconforme cu realitatea. Percheziții
Șeful Poliției Baia Mare a devenit… șeful Poliției Locale
FOTO – Adăpostul de câini din Baia Mare are nevoie de voluntari și adoptatori
Cod galben de vânt în orele care urmează
HOTĂRÂRE CEDO – Statul român trebuie să restituie în natură 17.000 de hectare Composesoratului Borșa sau să plătească despăgubiri de peste 61 de milioane de euro
RUGBY – CSM Știința Baia Mare s-a despărțit de trei jucători
Vezi ce efecte negative au antibioticele si paracetamolul
Destinatii de vacanta: Creta – Cele mai frumoase locuri de pe Insula lui Zeus
SPITALUL MUNICIPAL SIGHETU MARMAȚIEI – Programări online pentru consultații
Telefonul de 200 lei preferat de interlopi şi urât de poliţişti. Şi Cherecheș îl avea la el când a fugit
Apa structurata, apa energizata, apa vie: Invata acum pasii necesari ca sa te simti mai sanatos si mai energic in 30 de zile!
ÎNOT MASTERS – Băimăreanul Ioan Ștefan Gherghel, campion european la 100 m fluture
CM ÎNOT – David Popovici, nou record mondial de juniori la 200 m liber
SCHIMBĂRI ÎN EDUCAȚIE – Fără teze obligatorii și medii semestriale
VIDEO – Băimăreanul Lucas Tohătan (BC CSU Sibiu), decisiv în victoria cu „U” BT Cluj
R. STAUDER (prefect Maramureș) – „Împreună cu structurile MAI monitorizăm activitățile care implică siguranța cetățenilor veniți din țara vecină” (VIDEO)
Actualitate
- Fără categorie13 ani in urma
Vezi ce efecte negative au antibioticele si paracetamolul
- Uncategorized12 ani in urma
Destinatii de vacanta: Creta – Cele mai frumoase locuri de pe Insula lui Zeus
- SANATATE3 ani in urma
SPITALUL MUNICIPAL SIGHETU MARMAȚIEI – Programări online pentru consultații
- ACTUALITATE1 an in urma
Telefonul de 200 lei preferat de interlopi şi urât de poliţişti. Şi Cherecheș îl avea la el când a fugit
- Fără categorie14 ani in urma
Apa structurata, apa energizata, apa vie: Invata acum pasii necesari ca sa te simti mai sanatos si mai energic in 30 de zile!
- SPORT2 ani in urma
ÎNOT MASTERS – Băimăreanul Ioan Ștefan Gherghel, campion european la 100 m fluture
- ACTUALITATE3 ani in urma
SCHIMBĂRI ÎN EDUCAȚIE – Fără teze obligatorii și medii semestriale
- SPORT3 ani in urma
CM ÎNOT – David Popovici, nou record mondial de juniori la 200 m liber