E BINE SĂ PETRECI ȘI SĂ RÂZI – Tradiții și obiceiuri de Sfântul Ioan Botezătorul

Soborul Sfântului Proroc Ioan Botezătorul este sărbătorit în fiecare an de credincioși pe la 7 ianuarie, în a doua zi după sărbătoarea Botezului Domnului (Bobotează).

Aproape două milioane de români îşi sărbătoresc onomastica vineri, de sărbătoarea Sfântului Prooroc Ioan Botezătorul.

Potrivit Direcţiei pentru evidenţa persoanelor şi administrarea bazelor de date, sunt peste 1,3 milioane de bărbaţi care poartă acest nume sau derivate ale lui şi 652.086 de femei.

Dintre prenumele masculine cel mai întâlnit este Ioan – 456.834 de români poartă acest nume.

Se întâlnesc, de asemenea, prenumele Ion – 347.224 de români, Ionel – 136.460, Ionică – 4.512, Ioniţă – 1.921, Ionuţ – 358.401, Ivan – 6.939, Jan – 4.597, Jean – 3.471 şi Nelu – 20.547.

În rândul femeilor, cel mai întâlnit este prenumele Ioana – 389.418, dar şi Ionela – 147.788.

Tradiții și superstiții de Sfântul Ioan

Ziua de Sfântul Ion este o zi de bucurie. Se spune că acela care nu se veselește în această zi va fi trist tot timpul anului.
Unii oameni serbează ziua de Sfânt Ion pentru ca Dumnezeu să le ferească gospodăriile de foc și animalele de fiarele sălbatice.
Tradiția ne spune că în dimineața de Sfântul Ion fiecare om trebuie să se stropească cu agheasmă nouă, pentru a fi feriți de boli în decursul anului.
După Sfânt-Ion se botează gerul, adică se înmoaie frigul și începe să se facă mai cald.

Un obicei întâlnit în ziua de Sfântul Ion este “Iordăneala”. Mai mulți tineri care au luat de la preot, în ajunul Sfântului Ion, agheasmă de la Bobotează, merg în dimineața zilei de Sfântul Ion la biserică și după terminarea slujbei stropesc fiecare om care iese, apoi îl urează. Oamenii “iordăniți” trebuie să-i răsplătească pe urători cu bani, cu care seara chefuiesc.

În trecut de Sfântul Ioan avea loc Torontoiul sau Iordănitul femeilor, un ritual din care s-a mai păstrat doar ospăţul final, ospăţ ce încheie astfel ciclul sărbătorilor de iarnă. Iordănitul femeilor avea un ritual strict, în care nevestele bătrâne le primeau în grupul lor pe cele mai tinere, le duceau la râu să le stropească şi apoi făceau o masă comună.

O altă tradiție pe care o întâlnim în Transilvania și Bucovina este „Udatul Ionilor”.

În Bucovina, la porțile tuturor celor care au acest nume se pune un brad împodobit, iar aceștia dau o petrecere cu lăutari, iar în Transilvania cei care poartă acest nume sunt purtați cu mare alai prin sat până la râu, unde sunt botezați sau purificați.

Sărbătoarea de Sfântul Ion mai este cunoscută și sub numele de “Sânt Ion”, “Înaintemergătorul Domnului” sau “Soborul Sfântului Prooroc Ioan Botezătorul”.