ECONOMIE – Banca Mondială a redus marţi prognoza de creştere a economiei globale în 2022 cu aproape o treime, până la 2,9%

Războiul din Ucraina a amplificat încetinirea economiei globale, care intră acum în ceea ce ar putea deveni ”o perioadă prelungită de creştere slabă şi inflaţie ridicată”, a declarat Banca Mondială în raportul privind perspectivele economice globale, avertizând că perspectivele de creştere s-ar putea înrăutăţi în continuare, precizează news.ro.

Într-o conferinţă de presă, preşedintele Băncii Mondiale, David Malpass, a declarat că creşterea economiei mondiale ar putea încetini la 2,1% în 2022 şi la 1,5% în 2023, ducând creşterea pe cap de locuitor aproape de zero, dacă riscurile de încetinire se vor concretiza.

Malpass a spus că creşterea globală a fost afectată de război, de noi blocaje în China, de întreruperi ale lanţului de aprovizionare şi de riscul tot mai mare de stagflaţie, care este o perioadă caracterizată de creştere slabă şi inflaţie ridicată, văzută ultima dată în anii 1970.

”Pericolul stagflaţiei este considerabil astăzi. Creşterea moderată va persista probabil pe tot parcursul deceniului din cauza investiţiilor slabe în cea mai mare parte a lumii. În condiţiile în care inflaţia se află acum la maxime de mai multe decenii în multe ţări şi se estimează că oferta va creşte lent, există riscul ca inflaţia să rămână mai ridicată pentru mai mult timp.”, a scris Malpass în prefaţa raportului.

Între 2021 şi 2024, se estimează că ritmul creşterii globale va încetini cu 2,7 puncte procentuale, a spus Malpass, de peste două ori deceleraţia observată între 1976 şi 1979.

Raportul avertizează că majorarea ratelor dobânzii, necesară pentru a controla inflaţia la sfârşitul anilor 1970, a fost atât de abruptî încât a declanşat o recesiune globală în 1982 şi o serie de crize financiare în economiile emergente şi în curs de dezvoltare.

Ayhan Kose, directorul unităţii Băncii Mondiale care pregăteşte prognoza, a declarat reporterilor că există ”un pericol real” că înăsprirea condiţiilor financiare mai rapidă decât era de aşteptat ar putea împinge unele ţări în genul de criză a datoriilor văzută în anii 1980.

Deşi există asemănări cu condiţiile de atunci, există şi diferenţe importante, inclusiv puterea dolarului american şi, în general, preţuri mai scăzute ale petrolului, precum şi bilanţuri în general solide ale instituţiilor financiare importante.

Pentru a reduce riscurile, a spus Malpass, factorii de decizie ar trebui să lucreze pentru a coordona ajutorul pentru Ucraina, pentru a stimula producţia de alimente şi energie şi pentru a evita restricţiile pentru exporturi şi importuri, care ar putea duce la noi creşteri ale preţurilor petrolului şi alimentelor.

El a cerut, de asemenea, eforturi de intensificare a reducerii datoriilor, avertizând că unele ţări cu venituri medii ar putea fi în pericol; consolidarea eforturilor de a limita Covid; şi accelerarea tranziţiei către o economie cu emisii scăzute de carbon.

Banca a estimat o încetinire a creşterii globale la 2,9% în 2022, de la 5,7% în 2021, o reducere de 1,2 puncte procentuale faţă de previziunile din ianuarie, şi a spus că este probabil ca creşterea să se apropie de acest nivel în 2023 şi 2024.

Inflaţia la nivel global ar trebui să se modereze anul viitor, dar probabil că va rămâne peste ţinte în multe economii.

Creşterea în economiile avansate ar urma să încetinească brusc, la 2,6% în 2022 şi la 2,2% în 2023, după ce a atins 5,1% în 2021.

Creşterea în SUA a fost revizuită în sens negativ, la 2,5% în 2022, de la 5,7% în 2021, zona euro urmând să înregistreze o creştere de doar 2,5% ,după 5,4% în anul precedent.

Economiile de pieţe emergente şi în curs de dezvoltare vor înregistra o creştere de doar 3,4% în 2022, în scădere de la 6,6% în 2021 şi cu mult sub media anuală de 4,8% observată în 2011-2019.

Economia Chinei ar urma să avanseze cu doar 4,3% în 2022, după o creştere de 8,1% în 2021.

Efectele negative ale războiului din Ucraina vor anuala mai mult decât orice impuls pe termen scurt obţinut de exportatorii de mărfuri din partea preţurile mai ridicate la energie, previziunile de creştere pentru 2022 fiind revizuite în jos în aproape 70% din pieţele emergente şi economiile în curs de dezvoltare.

Economia regiunii Europa şi Asia Centrală, care nu include Europa de Vest, ar urma să se contracte cu 2,9%, după o creştere de 6,5% în 2021, revenind uşor până la o creştere de 1,5% în 2023.

În Ucraina, prognozele indică o contracţie de 45,1%, iar în Rusia de 8,9%.

Creşterea va încetini brusc în America Latină şi Caraibe, ajungând la doar 2,5% în acest an şi încetinind în continuare la 1,9% în 2023, potrivit băncii.

Orientul Mijlociu şi Africa de Nord ar beneficia de creşterea preţului petrolului, creşterea atingând 5,3% în 2022, înainte de a încetini la 3,6% în 2023, în timp ce Asia de Sud ar avea o creştere de 6,8% în acest an şi 5,8% în 2023. Se preconizează că creşterea Africii Subsahariane va încetini oarecum, la 3,7% în 2022, de la 4,2% în 2021, a spus banca.