Principalele riscuri cu care se confruntă sectorul bancar se intensifică din cauza dezechilibrelor macroeconomice, tensiunilor geopolitice, inflaţiei şi dobânzilor în creştere şi, suplimentar, apar alte provocări, precum riscul de nerambursare a creditelor şi legătura tot mai strânsă între sectorul bancar şi cel guvernamental, se arată în Raportul de analiză a convergenţei „România – Zona Euro MONITOR” nr. 10/2022, coordonat de academicianul Daniel Dăianu.
„Indicatorii financiari aferenţi sectorului bancar din România se situează, după primele cinci luni ale anului 2022, la valori adecvate riscurilor care se manifestă. Totuşi, principalele riscuri se intensifică ca urmare a dezechilibrelor macroeconomice interne, tensiunilor geopolitice, inflaţiei ridicate la nivel internaţional şi a dobânzilor în creştere pentru a lupta contra inflaţiei. Provocările suplimentare asupra sectorului bancar vizează creşterea riscului de nerambursare a creditelor, precum şi legătura tot mai strânsă între sectorul bancar şi sectorul guvernamental. Izbucnirea războiului din Ucraina a majorat riscul cibernetic şi a afectat creşterea economică şi buna funcţionare a lanţurilor de aprovizionare, cu efecte nefavorabile asupra perspectivelor creditării, calităţii activelor şi economisirii bancare. Expunerea directă redusă a instituţiilor de credit din România în relaţia cu Ucraina sau Rusia a contribuit la menţinerea unei bune încrederi în bănci, fără a genera evoluţii negative notabile în bilanţul acestora”, se menţionează în raport.
Potrivit acestuia, activele sectorului bancar din România au înregistrat o relativă stagnare în prima parte a anului 2022 (+1% în mai 2022 comparativ cu decembrie 2021). Astfel, România se clasează în continuare pe ultimul loc în UE în ceea ce priveşte gradul de intermediere financiară (calculat ca pondere a activelor sectorului bancar în PIB), semnificativ sub media UE (246%), cât şi sub nivelul înregistrat de ţările din regiune (101% în Polonia, 105% în Bulgaria, 117% în Ungaria, 136% în Croaţia şi 148% în Republica Cehă). Cu toate acesta, comparativ cu anul 2020, gradul de intermediere financiară a avut o dinamică pozitivă, urmare avansului superior aferent activelor bancare comparativ cu dinamica PIB.
„Aceste evoluţii au fost influenţate de creşterea accelerată a economisirii populaţiei, precum şi de programele guvernamentale de susţinere şi facilitare a creditării, pe fondul adaptării activităţii economice la condiţiile pandemice”, subliniază sursa citată.
Profitabilitatea activelor sectorului bancar din România (ROA 1,5% în mai 2022) a rămas la valori apropiate de cele consemnate în anul 2021 (1,36%), fiind printre cele mai ridicate din Europa, semnificativ peste nivelul mediu UE (0,5% în decembrie 2021). Valori superioare sunt înregistrate şi de sectoarele bancare din regiune (ex.: Ungaria sau Bulgaria).
Raportul mai semnalează capacitatea instituţiilor de credit din România de a genera fluxuri operaţionale pozitive, ceea ce reprezintă unul dintre principalele atuuri în vederea sporirii bazei de capital şi atenuării unor şocuri exogene.
„Veniturile nete din dobânzi reprezintă cea mai importantă sursă de venituri pentru băncile din România şi are o pondere de peste două treimi (68%, mai 2021), peste media europeană (55%, decembrie 2021), aspect care denotă şi gradul redus de sofisticare a produselor bancare locale şi care explică, în parte, nivelul scăzut de intermediere. Remedierea sustenabilă a acestor evoluţii presupune măsuri structurale, cum ar fi recapitalizarea economiei care să conducă la majorarea numărului de firme bancabile, creşterea nivelului de educaţie financiară a managerilor de companii sau îmbunătăţirea pregătirii profesionale a personalului din bănci implicat în activitatea de creditare”, se mai arată în raport.
Ratele dobânzilor practicate pentru depozitele noi în lei au crescut accentuat şi înregistrau, în mai 2022, valori de peste 3% în cazul populaţiei, nivel record pentru ultimii 8 ani şi de peste 5% în cazul companiilor nefinanciare, nivel întâlnit în urmă cu peste 9 ani.
„Conform celor mai recente date ale Fondului de Garantare a Depozitelor Bancare (FGDB), peste 80% din depozitele persoanelor fizice sunt garantate de plafonul de o sută de mii de euro. Totodată, resursele fondului de garantare din România cuantifică aproape 3% din depozitele eligibile, fiind cel mai ridicat nivel din UE, alături de autorităţile din Croaţia şi Suedia. Ţinta minimă reglementată la nivel european este 0,8%”, se menţionează în document.
Rata fondurilor proprii totale (21,4% în martie 2022) plasează sectorul bancar din România în continuare peste media europeană (19,6% în decembrie 2021), nivelul fiind însă în scădere şi comparabil cu valorile pre-pandemice. Scăderea ratei solvabilităţii (de la un maxim de 25,1% în decembrie 2020) a fost consemnată ca urmare a activităţii intense de creditare şi distribuirii de dividende (care au fost amânate în perioada pandemiei). Totodată, creşterea ratelor de dobândă are un impact direct negativ asupra fondurilor proprii bancare, ca urmare a înregistrării la valoare justă a unui volum semnificativ de instrumente financiare cu venit fix, în special titluri de stat (evoluţie care este de aşteptat a se materializa în continuare). În aceste condiţii, nivelul rezervei de capital faţă de cerinţele minime impuse prudenţial s-a redus de la 10 puncte procentuale în decembrie 2020 la 8 puncte procentuale în decembrie 2021 şi 5,3 puncte procentuale în martie 2022, mai relevă sursa citată.
Totodată, raportul semnalează legătura ridicată dintre sectorul bancar din România şi sectorul guvernamental. În comparaţie europeană, raportul între nivelul expunerii faţă de administraţia publică şi nivelul fondurilor proprii de nivel 1 relevă valori importante în cazul unor sectoare bancare din zona euro care istoric s-au dovedit mai fragile, precum Portugalia, Italia, Grecia sau Spania. Unele ţări care nu sunt membre ale zonei euro de asemenea se regăsesc în această parte a clasamentului, datorită opţiunilor de finanţare mai reduse ale acestor state comparativ cu cele din zona euro. România se plasează pe poziţia a doua în clasamentul menţionat, cu un raport de 301% în decembrie 2021, fiind ţara non-euro cu cel mai ridicat nivel. În plus, acest indicator prezintă un grad ridicat de asimetrie, astfel că cele mai mari trei bănci din sectorul bancar din România au un raport cumulat de peste 380%.
„În aceste condiţii, capacitatea instituţiilor de credit de a susţine în continuare o creştere a expunerii suverane este limitată. Pe de altă parte, proporţia însemnată de expuneri faţă de sectorul guvernamental în total active (22,6%, mai 2022), conferă sectorului bancar românesc premisele unei bune gestiuni a lichidităţii, în condiţiile în care aceste instrumente prezintă lichiditate ridicată, fiind şi eligibile sub formă de colateral la banca centrală”, explică raportul.
Potrivit acestuia, indicatorii de calitate a activelor au continuat tendinţa de îmbunătăţire, rata creditelor neperformante fiind de 3,19% (mai 2022), scăderea din perioada pandemiei fiind mai degrabă un efect de bază, ca urmare a expansiunii bilanţiere semnificative. Calitatea activelor sectorului bancar românesc este influenţată, într-o oarecare măsură, de bonitatea debitorilor care au apelat la moratoriile de suspendare a obligaţiilor de plată în contextul crizei sanitare COVID-19 (expirate, în prezent, în totalitate), în cazul acestora observându-se un risc de credit mai crescut.
„Debitorii care au apelat la moratorii înregistrează o rată de neperformanţă de aproape 4 ori mai mare decât rata la nivel de sistem. Noul proiect de Ordonanţă de urgenţă privind acordarea unor facilităţi pentru cei cu credite de la bănci şi IFN se adresează atât persoanelor juridice, cât şi persoanelor fizice afectate de contextul actual. Actul normativ prevede posibilitatea amânării la plată a ratelor scadente aferente împrumuturilor, reprezentând rate de capital, dobânzi şi comisioane, pe baza solicitării adresate de debitor către creditor, pe o perioadă cuprinsă între o lună şi 9 luni. Proiectul stabileşte capitalizarea dobânzii la soldul creditului existent la finele perioadei de suspendare, singura excepţie prevăzută fiind pentru dobânzile amânate la plată aferente creditelor ipotecare acordate persoanelor fizice prin programul Noua Casă. Impactul unor noi moratorii asupra indicatorilor de calitate a activelor şi de solvabilitate a instituţiilor de credit va fi influenţat semnificativ de tratamentul contabil ce va fi aplicat împrumuturilor care beneficiază de asemenea măsuri”, subliniază autorii raportului.
Aceştia precizează că analiza unor scenarii referitoare la apelul la moratorii cu un nivel al ratei de accesare între 5 şi 15 la sută din totalul creditelor sectorului real (nivelul specific moratoriilor Covid-19 a fost de aproximativ 15%) relevă că valoarea ratelor amânate ar fi cuprinsă între 4 şi 12 miliarde lei, însă sectorul bancar românesc ar fi în continuare caracterizat de un nivel adecvat al indicatorilor de lichiditate, dar ar putea apărea provocări pe benzi de scadenţă şi pe monede. Poziţia de capital ar fi afectată într-o bună măsură dacă creditele care beneficiază de moratorii ar fi încadrate în categoria creditelor neperformante ca urmare a unor restructurări datorate dificultăţilor financiare.
