Înșelăciunile prin metoda Trading Scam, în contextul Sărbătorilor de Iarnă

Poliţia Română a anunțat că, prin Direcţia de Investigaţii Criminale, desfăşoară activităţi de informare cu privire la noile tendinţe şi moduri de operare ale infractorilor. Care în perioada sărbătorilor de iarnă devin tot mai activi, exploatând vulnerabilitatea cetăţenilor dornici de câştiguri rapide şi fără riscuri.

„Schemele de înşelăciune devin tot mai sofisticate şi includ promisiuni de investiţii sigure şi profitabile în acţiuni ale unor companii renumite, ori în criptomonede sau prin intermediul cupoanelor oferite în perioada anilor privatizării (1990-2000). Mai mult, victimele acestor tipuri de infracţiuni pot fi transformate fără să ştie în cărăuşi de bani, contribuind în mod indirect la spălarea banilor sau pierderea urmei banilor proveniţi din activităţi ilegale ori infracţiuni.

După o presupusă primă investiţie, victima poate fi inclusă într-o schemă mai amplă prin care autorii intră în posesia produsului infracţional (sumele de bani), chiar cu ajutorul victimelor:

Aceste tipuri de infracţiuni funcţionează astfel:

1. Atragerea victimelor prin false oportunităţi de investiţii

Autorii utilizează canale precum reclame pe internet şi social media, care promovează platforme de investiţii promiţând randamente mari şi rapide, apeluri telefonice nesolicitate prin care autorii se prezintă drept brokeri sau consultanţi financiari şi care oferă „sfaturi exclusiviste”, precum şi mesaje sau e-mailuri personalizate care conţin linkuri către site-uri false şi care imită platforme legitime investiţionale sau de tranzacţionare la bursa de valori ori pe alte pieţe financiare.

Victimei i se transmite faptul că poate investi sume mici în companii sigure sau în criptomonede şi îi sunt garantate randamente mari. De cele mai multe ori, pentru a câştiga încrederea, infractorii furnizează documente sau grafice false care arată profituri inexistente.

2. Manipularea victimelor şi crearea unui sentiment de urgenţă

După ce victima îşi exprimă interesul, autorii aplică diverse tehnici de manipulare precum presiuni psihologice („Aceasta este o ofertă limitată. Dacă nu investeşti acum, vei rata şansa vieţii tale.”), demonstraţii false de succes („Clienţii noştri au obţinut deja profituri uriaşe!”) şi aparent profesionalism (sunt utilizaţi termeni financiari şi platforme online care par autentice pentru a părea de încredere).

Infractorii conving persoanele vătămate să instaleze pe dispozitivele lor fixe sau mobile aplicaţii de control la distanţă. Prin intermediul acestor aplicaţii, infractorii ghidează victimele să creeze conturi pe diverse platforme. Ulterior, fondurile victimei, fie ele în monedă FIAT (de exemplu: lei, euro, dolari) sau criptomonede, sunt transferate fără acordul victimei în conturile altor persoane (cărăuşi de bani). În cele din urmă, cărăuşii de bani transferă, prin intermediul unui ATM de criptomonede, sumele de bani în criptomonede într-un portofel electronic al autorilor. Autorii folosesc fără drept datele de autentificare obţinute prin accesul la terminalele controlate de la distanţă.

3. Transformarea victimelor în „cărăuşi de bani”

A. Infractorii pretind victimei că virează profituri generate din investiţii. De fapt, sumele de bani provin din conturile altor victime ale unor fraude similare.

B. Victimei i se solicită să retragă sumele primite şi să le transfere mai departe prin ATM-uri de criptomonede către o adresă electronică controlată de autori.

C. Victimei i se oferă posibilitatea de a păstra o parte din suma totală ca „recompensă” pentru colaborare.

D. Sumele de bani sunt transferate în Blockchain într-un portofel electronic controlat de către autori, iar prejudiciul devine foarte greu de recuperat”, arată Poliția Română.

Polițiștii atrag atenția că această practică face ca victima să devină, fără să ştie, complice la infracţiunile săvârşite de autor, riscând consecinţe juridice, inclusiv de natură penală.

Un astfel de mod de operare este foarte uşor de recunoscut, fapt pentru care amintim modalităţile prin care aceştia pot realiza că este vorba de o înşelăciune:

1. Atenţie la ofertele de câştiguri rapide!

Orice promisiune de randamente mari şi fără riscuri este un semnal de alarmă.

Investiţiile reale implică riscuri, iar câştigurile rapide sunt rareori reale, în cele mai multe cazuri acestea întâmplându-se din noroc, nu din cunoştinţele financiare ale vreunui presupus consultant financiar.

Orice promisiune care pare prea avantajoasă să fie adevărată trebuie să fie privită cu scepticism.

2. Atenţie la lipsa documentaţiei oficiale!

Autorii evită să furnizeze documente autentice sau contracte clare şi transmit victimelor documente falsificate cu privire la persoana lor ori a societăţii pe care o reprezintă, ori utilizează date de identitate ale altor victime.

3. Atenţie la transferuri neobişnuite!

Dacă sunt primiţi bani în cont fără o justificare clară, este posibil să fiţi implicat într-o schemă a cărăuşilor de bani.

4. Atenţie la cererile de retragere şi transfer!

Dacă vi se cere să retrageţi bani şi să-i transferaţi prin alte metode decât cele clasice, cum ar fi ATM-uri de Bitcoin, refuzaţi şi anunţaţi autorităţile.

Dragoș HOJDA