MÂNCARE – Ce am putea ajunge să mâncăm până în 2050? Fructe de pandanus sau banane false

Cu 90% din calorii provenind din doar 15 culturi, experţii de la Royal Botanic Gardens din Kew, Londra, caută ingrediente pentru dietele pe viitor.

Schimbările climatice cresc riscul unor „şocuri alimentare” severe, în cazul în care recoltele nu se fac şi preţurile produselor de bază cresc rapid în întreaga lume.

Diversificarea alimentelor pe care le consumăm este una dintre soluţiile pentru a atenua foamea, pentru a aborda pierderea biodiversităţii şi pentru a ajuta la adaptarea la schimbările climatice, spune cercetătorul Sam Pirinon.

„Ştim că există mii de specii de plante comestibile în întreaga lume care sunt consumate de diferite populaţii şi aici putem găsi câteva dintre soluţiile pentru aceste provocări globale ale viitorului”, spune el.

Din cele peste 7.000 de plante comestibile din întreaga lume, doar 417 sunt cultivate pe scară largă şi utilizate pentru hrană.

Pandanusul (Pandanus tectorius) este un copac mic care creşte în zonele de coastă din Insulele Pacificului până în Filipine. Frunzele sunt folosite pentru a aroma mâncărurile dulci şi sărate în mare parte din Asia de Sud-Est, în timp ce fructele asemănătoare ananasului pot fi consumate crude sau gătite.

Arborele poate tolera condiţii dificile, inclusiv secetă şi vânturi puternice.

Fasolea, sau legumele, sunt un alt „aliment al viitorului”. Sunt ieftine, bogate în proteine ​​şi vitamine B şi sunt adaptate la o gamă largă de medii, de la ţărmurile oceanelor până la versanţii muntilor.

Există 20.000 de specii de legume în lume, dar folosim doar o mână. Se crede că există sute în sălbăticie, încă necunoscute oamenilor de ştiinţă.

Fasolea morama (Tylosema esculentum) este un aliment de bază în unele părţi din Botswana, Namibia şi Africa de Sud, unde boabele sunt fierte cu porumb sau măcinate într-o pulbere pentru a face terci sau o băutură asemănătoare cu cacao.

Nu toate legumele sunt comestibile, dar experţii explorează proprietăţile diferitelor specii pentru a vedea care dintre ele ar putea oferi hrană şi nutrienţi.

Cerealele, care provin din ierburi, au şi ele o diversitate uriaşă, cu peste 10.000 de specii – oferind o mulţime de potenţial pentru alimente noi.

Fonio (Digitaria exilis) este o cereală africană hrănitoare folosită pentru a face cuşcuş, terci şi băuturi. Planta poate tolera condiţiile uscate.

Enset sau „banana falsă” este o „rudă” apropiată a bananei, dar este consumată doar într-o parte a Etiopiei.

Fructul plantei asemănător bananei este necomestibil, dar tulpinile şi rădăcinile amidonoase pot fi fermentate şi folosite pentru a face terci şi pâine.

Studiile sugerează că are potenţialul de a hrăni peste 100 de milioane de oameni într-o lume care se încălzeşte.