Biserica de la Buteasa încă nu a fost salvată. Poate are noroc și scapă și de această iarnă care stă să înceapă. Însă cu fiecare an șansele de a fi salvată de la distrugere scad. Acum însă Laura Zaharia, cea care încă speră să poată salva de la distrugere această biserică, aduce în discuție alte lucruri mai puțin cunoscute din zonă.
„Am tot depus cereri de finanțare. Căutând informații despre Buteasa pentru Studiul istoric al bătrânei sale biserici de lemn, am găsit în ”Istoria județului Satu Mare” apărută în Monografia Ungariei scrisă la începutul secolului XX, mențiunea unei fabrici de sticlă aflată pe malurile Lăpușului, ale cărei urme mai dăinuiau în 1908 în Buteasa. Cu bucurie am aflat că cercetările de teren scot la iveală urme palpabile ale acestei sticlării. Cu mare interes așteptăm continuarea cercetărilor, și … poate că aflăm că sticla din ferestrele bătrânei biserici din Buteasa au fost turnate în această sticlărie?”, ne spune Laura Zaharia, arhitect.
„După ani de căutări în teren și studii atente în arhivele istorice, echipa noastră a desfășurat expediții în zona cunoscută sub denumirea de „Între ziduri”. Cu ajutorul detectoarelor de metale, Vlad Sarmași, Lucian Onea, Ionut Mateut, Laviniu Mureșan — membri ai Asociației Detecție Nord — și pasionatul de istorie și arheologie Sebastian Tudor Ciolte, am descoperit o serie de obiecte feroase și neferoase, precum și bucăți mari de sticlă brută. Aceste descoperiri ne-au impresionat profund, demonstrând că, după aproape 300 de ani, încă mai există urme ale unei industrii înfloritoare. Am găsit, de asemenea, fragmente considerabile de cărămidă, iar vechea fundație a sticlăriei este încă vizibilă, conturându-se în peisajul local. Această redescoperire nu este doar un pas important în recuperarea memoriei istorice a regiunii, ci și o sursă de mândrie pentru comunitatea locală. Piesele găsite vor fi prezentate arheologilor de la Muzeul de Istorie și Arheologie Maramureș, care vor realiza studii detaliate și cercetări în teren. Domnule Carol Kacso, vă mulțumim sincer pentru colaborarea excelentă și pentru informațiile valoroase pe care ni le-ați oferit în redescoperirea sticlariei. Experiența dumneavoastră ca muzeograf și fost director al Muzeului de Istorie și Arheologie din Baia Mare a fost esențială pentru înțelegerea acestui domeniu fascinant. Apreciem profund dedicarea și expertiza pe care le-ați adus în această cercetare, contribuind astfel la promovarea patrimoniului cultural local.””, se arată pe rețelele de socializare.
Dragoș HOJDA