Protecţia excesivă a funcţionarilor publici în faţa plângerilor cetăţenilor, reclamată

Nu de puține ori reclamațiile cetățenilor cu privire la funcționarii publici din diferite instituții nu sunt tratate cu seriozitate și ajung să fie clasate. Adică cetățeanul nu are dreptate. Fundaţia pentru Apărarea Cetăţenilor Împotriva Abuzurilor Statului (FACIAS) trage un semnal de alarmă cu privire la acest aspect, după ce a analizat modul în care instituţiile şi autorităţile publice din România soluţionează plângerile formulate de cetăţeni împotriva funcţionarilor publici.

„Rezultatele sunt îngrijorătoare: actualul mecanism de tragere la răspundere a funcţionarilor publici tinde să-i protejeze şi să-i favorizeze, în detrimentul cetăţenilor. În România, atitudinea negativă a funcţionarilor publici este o problemă recunoscută, unde cetăţenii au parte adesea de abuzuri şi comportamente neprofesionale din partea acestora. Cu toate astea, FACIAS a aflat că doar 2% din numărul funcţionarilor împotriva cărora se depun plângeri disciplinare ajung să fie sancţionaţi.

Aproximativ 98% dintre plângerile înregistrate de cetăţeni au fost clasate. În cazul multor instituţii, procentul de clasare este de 100%, cum ar fi Ministerul Justiţiei, ANAF şi diverse primării. În cazul celor 2% dintre plângerile admise, sancţiunile dispuse au fost unele superficiale, cum ar fi mustrare scrisă sau diminuarea drepturilor salariale cu 5% pentru o perioadă de o lună.

Conform actualului mecanism, un cetăţean care se consideră abuzat de un funcţionar public (printr-o abatere de serviciu, atitudine nepotrivită, refuzul sau modul defectuos de a oferi informaţii, discriminare, nesoluţionarea corespunzătoare a unei cereri etc.) poate adresa o plângere comisiei de disciplină din cadrul instituţiei respective. Această comisie analizează plângerea şi decide dacă aceasta este întemeiată, putând dispune sancţiuni împotriva funcţionarului în cauză.

Acest sistem ridică serioase semne de întrebare privind independenţa şi imparţialitatea procesului de analiză şi sancţionare, deoarece membrii comisiei fac parte din cadrul instituţiei respective, iar o parte dintre membri sunt numiţi de conducătorul instituţiei. Această structură permite influenţarea deciziilor în favoarea funcţionarilor, ceea ce subminează încrederea publicului în procesul de justiţie administrativă. De exemplu, conform răspunsului primit de FACIAS de la Ministerul Justiţiei, în perioada 2018-2024 au fost înregistrate 6 sesizări vizând abateri disciplinare, toate fiind finalizate prin clasare.

La Ministerul Muncii au fost înregistrate 51 de sesizări: 42 au fost clasate, pentru 6 s-a propus aplicarea de sancţiuni disciplinare, iar 3 sunt încă în cercetare. Având în vedere cifrele îngrijorătoare, FACIAS solicită reglementarea procedurii administrative aplicabile, pentru a asigura un proces transparent şi echitabil de cercetare a sesizărilor de abuz săvârşite de funcţionarii publici”, precizează FACIAS.

Dragoș HOJDA