RĂZBOI – Planul neoficial de pace al lui Putin

Sub conducerea președintelui Vladimir Putin, Rusia a invadat Ucraina cu presupunerea că va reuși o victorie rapidă și completă, aducând-o la granița estică a NATO. Totuși, Rusia nu și-a atins obiectivele, interpretând greșit capacitatea de apărare a Ucrainei și subestimând reacția Statelor Unite și a Germaniei, despre care Moscova credea că vor ceda atunci când s-ar opri livrările de petrol rusesc.

În schimb, SUA au trimis cantități masive de arme Kievului, Germania a reușit să se descurce fără energia rusă, iar Ucraina a continuat să-și păstreze cea mai mare parte a teritoriului.

Principala problemă a fost că armata rusă nu era pregătită pentru război. Drept urmare, Putin a apelat la Grupul Wagner, o companie privată de securitate în care avea mai multă încredere decât în comandanții săi militari. Grupul Wagner și armata rusă s-au confruntat în mod repetat cu privire la strategii și distribuția aprovizionării, ceea ce a culminat cu o insurecție și, ulterior, cu prăbușirea unui avion care l-a ucis pe comandantul Wagner. De atunci, Putin s-a bazat pe comanda armatei regulate, dar acest lucru a dus la incapacitatea de a obține o victorie decisivă.

Există multe speculații privind motivele pentru care Putin nu a reușit să facă acest lucru. Teoria mea este că îi lipsesc înlocuitori competenți. În ultima săptămână, Putin a început să reorganizeze conducerea, destituind și numind miniștri ai Apărării și comandanți militari în funcții de consilieri speciali și de securitate națională, rotind liderii economici în poziții militare. Unii subalterni au fost arestați pentru corupție. Putin a explicat că războiul din Ucraina este o problemă atât economică, cât și militară, și că destituirea acestor lideri nu s-a datorat eșecului lor, ci necesității de experți economici. Aceștia au fost mutați în alte funcții, păstrând aparențele și prevenind răzbunările.

Motivația reorganizării a devenit mai clară la sfârșitul săptămânii trecute, când Putin a propus un acord de pace bazat pe împărțirea Ucrainei de-a lungul liniilor actuale de front. Propunerea, făcută prin surse Reuters și nu canale diplomatice oficiale, a fost urmată de o ofensivă asupra orașului Harkov. Cu alte cuvinte, Putin a propus pacea, dar a omis să menționeze că va folosi timpul de evaluare al Occidentului pentru a ataca. Notabil, înainte de propunere, s-a întâlnit cu președintele chinez Xi Jinping, probabil pentru a cere ajutor material sau militar – o mișcare menită să distragă atenția Washingtonului. China a înconjurat Taiwanul cu nave, dar ulterior le-a rechemat, încheind astfel „amenințarea” de a deschide un al doilea front.

Propunerea lui Putin este interesantă, deoarece, deși atractivă pentru dușmanii săi, nu rezolvă problema Rusiei legată de adâncimea strategică. Ar pune capăt unui război costisitor pentru Ucraina și aliații săi, lăsând mare parte din Ucraina intactă. Războiul s-ar încheia, dar Putin nu ar obține multe avantaje personale, fiind nevoit să iasă dintr-un fiasco de doi ani cu mai mult decât tentative de insurecții, atacuri teroriste la Moscova și liderii ucraineni încă în funcție.

În acest moment, Putin luptă pentru credibilitatea și moștenirea sa. A trebuit să facă un gest către o țară obosită de război, dar până acum, acesta rămâne doar conceptual. Următorul pas ar trebui să fie stabilirea unui front stabil. Putin pare să recunoască slăbiciunea militară a Rusiei și încearcă să-și limiteze responsabilitatea pentru aceasta prin reorganizarea personalului. De asemenea, încearcă să forțeze SUA să accepte reguli vagi din cauza oboselii publicului față de război. Opoziția față de război există, dar nu a fost suficient de puternică pentru a forța mâna SUA. În același timp, speră că războiul dintre Hamas și Israel va devia resursele oferite de SUA. În concluzie, Putin caută acum o ieșire dintr-un război pe care l-a început, dar pe care nu și-l mai poate permite să-l continue.