Statul roman, acuzat ca face raportari false la consumul de medicamente

Companiile membre ale Asociatiei Producatorilor de Medicamente Generice din Romania (APMGR) iau in considerare actiuni administrative si in justitie impotriva CNAS pentru folosirea de date eronate referitoare la consumul de medicamente, ceea ce duce la cresterea artificiala a taxei clawback, cu impact financiar major asupra producatorilor de medicamente generice.

Desi, potrivit datelor furnizate de Cegedim, consumul medicamentelor cu prescriptie a scazut in trimestrul 1 al anului cu 5% comparativ cu ultimul trimestru din 2012, CNAS a comunicat un nivel al procentului la calcularea taxei clawback in crestere cu 20%, sustin reprezentantii APMGR.

„Cresterea cuantumului acestei contributii, in conditiile in care consumul de medicamente pentru care se aplica taxa a scazut in primele trei luni ale anului, dovedeste incapacitatea CNAS de a controla si gestiona eficient consumul de medicamente cu prescriptie din Romania”, considera Dragos Damian, presedinte APMGR.

APMGR atrage atentia ca datele referitoare la consum transmise de CNAS contin in proportie de 15% discrepante fata de datele interne ale companiilor.

„Ne confruntam, de exemplu, cu situatia in care produse pe care companiile nu le-au avut pe stoc sau la vanzare apar ca fiind comercializate in primele trei luni ale anului, potrivit datelor CNAS”, a adaugat Damian.

Companiile membre APMGR au lansat un apel la adresa conducerii CNAS, prin care au cerut transparentizarea procesului de calculare a contributiei clawback, prin publicarea datelor care stau la

baza calculului realizat de CNAS in raport cu volumul de medicamente decontat pe fiecare trimestru. Insa raspunsul CNAS a fost, in opinia acestora, de fiecare data evaziv.

Producatorii de medicamente generice mai sustin ca in ultimul an nu s-au facut niciun fel de progrese in ceea ce priveste imbunatatirea acuratetii datelor folosite de CNAS sau a corectarii legislatiei privind taxa clawback, in asa fel incat astazi aproape 50% din ceea ce platesc companiile producatoare de medicamente generice in contul acestei contributii reprezinta corectarea unui deficit bugetar, nu reprezinta venituri realizate de producatori.

„CNAS este un actor important al sistemului de sanatate si, de aceea, atat asteptarile noastre, cat si cele ale pacientilor sunt legate in primul rand de profesionalismul si transparenta de care aceasta institutie trebuie sa dea dovada. Pe aceasta cale solicitam inca o data conducerii CNAS sa dea dovada de transparenta in ceea ce priveste modul de calcul al cuantumului taxei clawback si sa clarifice neconcordantele semnalate de companii in contestatiile formulate pe marginea instiintarile de plata comunicate de CNAS”, a aratat Dragos Damian.

In replica, CNAS a precizat, pentru Agerpres, ca „incepand cu trimestrul IV 2012, calculul contributiei trimestriale se realizeaza potrivit formulei prevazute la art. 3 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 77/2011 privind stabilirea unei contributii pentru finantarea unor cheltuieli in domeniul sanatatii, cu modificarile si completarile ulterioare”.

Potrivit CNAS, contributia trimestriala se calculeaza prin aplicarea unui procent „p” asupra valorii consumului de medicamente, suportate din Fondul national unic de asigurari sociale de sanatate si din bugetul Ministerului Sanatatii, consum aferent vanzarilor fiecarui platitor de contributie.

„In ceea ce priveste semnalarea unor neconcordante intre datele de care dispun detinatorii de autorizatie de punere pe piata si consumul centralizat de medicamente inregistrat corespunzator datelor din sistemul de asigurari sociale de sanatate precizam ca la nivelul sistemului de asigurari sociale de sanatate se efectueaza permanent verificari pentru confirmarea certitudinii raportarilor care cuprind aceste date”, arata CNAS.

CNAS precizeaza ca in conformitate cu prevederile Contractului-cadru privind conditiile acordarii asistentei medicale in cadrul sistemului de asigurari sociale de sanatate si a normelor de aplicare a acestuia, Casele de Asigurari de Sanatate au obligatia sa deconteze furnizorilor de servicii medicale si de medicamente pe baza facturilor insotite de documentele justificative prezentate atat pe suport de hartie, cat si in format electronic contravaloarea serviciilor medicale / medicamentelor contractate, efectuate / eliberate, raportate si validate conform normelor legale.

Reprezentantii CNAS mai spun ca aplicarea unor procedee de comparatie cu date estimate nu pot fi considerate dovezi sigure privind consumul centralizat de medicamente inregistrat corespunzator datelor din sistemul de asigurari sociale de sanatate.