Contrar convingerilor de pana acum ale oamenilor de stiinta, inteligenta umana nu este asociata numai cu lobii frontali ai creierului. Chiar si creierul mic are un rol si, probabil, si alte zone cerebrale.

Multa vreme, cercetatorii au considerat ca inteligenta avansata a speciei umane se datoreaza dezvoltarii deosebite a lobilor frontali.

Insa cel mai recent si mai precis studiu comparativ de pana acum – pe oameni si alte specii de animale – a dus la concluzia ca aceasta regiune nu este proportional mai dezvoltata la om, comparativ cu alte specii; prin urmare, marimea lobilor frontali nu poate fi ea singura responsabila pentru abilitatile cognitive superioare ale speciei umane.

Studiul, realizat de cercetatori britanici de la universitatile din Durham si Reading, sugereaza ca si arii considerate mai „primitive”, cum ar fi cerebelul („creierul mic”), ar putea fi la fel de importante din perspectiva cresterii in dimensiuni a creierului uman.

Aceste zone ar putea juca roluri neasteptat de importante in cognitia umana, ca si in unele tulburari legate de aceasta, precum autismul si dislexia, spun cercetatorii.

Rezultatele studiului au fost publicate in Proceedings of the National Academy of Sciences (PNAS).

Conducatorul studiului, prof. Robert Barton de la Universitatea Durham, explica:

„Se credea ca expansiunea lobilor frontali a fost esentiala pentru dezvoltarea comportamentului, a gandirii si a limbajului uman, in formele lor moderne, si ca acesti lobi proeminenti sunt cei care ne-au facut cu adevarat oameni. Noi am aratat ca acest lucru nu este adevarat: lobii frontali umani sunt exact de marimea adecvata unui creier non-uman daca acesta ar fi marit proportional pana la dimensiunile creierului uman.”

„Asta inseamna ca arii cerebrale considerate, prin traditie, mai primitive au fost la fel de inmportante in timpul evolutiei noastre. Aceste regiuni ar trebui sa aiba parte acum de mai multa atentie. De fapt, exista unele dovezi ca leziunile la nivelul cerebelului, de exemplu, sunt un factor implicat in aparitia autismului si a dislexiei.”

Cercetatorii considera ca multe dintre abilitatile noastre de nivel superior sunt sustinute de conexiuni cerebrale mai extinse, ce leaga intre ele multe arii diferite ale creierului.

Structura acestor retele extinse de conexiuni, cred ei, ar putea fi mai importanta, pentru dezvoltarea functiilor cognitive, decat marimea oricarei regiuni individuale a creierului.

Sursa: Science Daily