SCRISOARE DESCHISĂ – Dorel Cupșa, fostul secund al lui Viorel Mateianu, se revoltă față de situația fotbalului băimărean

Antrenorul Dorel Cupșa a activat înainte de Revoluție timp de cinci sezoane la FC Baia Mare fiind, pentru o perioadă, secundul lui Viorel Mateianu. Este stabilit de 35 de ani în Germania, unde a fost antrenor și colaborator al federației de fotbal, a încercat recent să se implice în revigorarea fotbalului băimărean, dar spune că nimeni de la club și de la primărie nu a fost interesat de ideile sale. Revoltat că potențialul său sprijin pentru echipa de fotbal nici măcar nu a fost luat în serios, Dorel Cupașa își exprimă revolta prin intermediul unei scrisori deschise adresate redacției noastre, pe care o redăm integral.

SCRISOARE DESCHISĂ

Ca fost angajat cu normă intreagă al clubului de fotbal FC Baia Mare, club patronat inainte de 1989 de către Sindicatele din Maramureș, urmăresc cu tristețe decăderea treptată a unei echipe din fotbalul românesc cu o tradiție de peste 100 de ani. Acapararea sportului de performanță de către “Mafia politică din România”, prin intermediul prefecturilor, al primăriilor si al politrucilor locali, au transformat acest sector important al vieții sociale (considerat inainte de 89 drept un factor esential privind profilarea imaginii României in lume, imagine creată prin intermediul titlurilor si trofeelor câștigate de sportivi români de elită, considerati de iubitorii de sport din România drept ”adevărații ambasadori ai țării noastre peste hotare”) într-o sursă sigură de câștiguri neurmărite si necontrolabile , “aruncându-l în mocirla mediocrității !” .

Comercializarea fotbalului românesc, (urmare a hotăririi Curtii Europene din anul 1995, o hotărâre tragică, cunoscutä sub titulatura de “Hotărârea Bossman” ) a creat si in tara noasträ “monstrii însetati de câstiguri “ ( asa-zisi impresari si patroni de cluburi “apăruti peste noapte asemenea ciupercilor după ploaie” cărora li s-au adăugat ulterior “mafioții din scena politicä “, care au acaparat in mod legal banii alocati sporului de performanță ). Toti acesti “ciobani” , au transformat jucătorii de fotbal în “vite pe care le mână de două ori pe an la târgurile de fotbalisti ,asa-numitele burse ale jucătorilor” ,organizate de către Federația Română de Fotbal, pentru a fi cumpărați sau vânduți în raport de câștiguri! (asta intr-o Românie de azi din care totul se poate cumpăra sau vinde pe bani: fabrici si uzine, pământuri si păduri, zăcăminte naturale sau forță de muncă ieftină ). Nu întâmplător “ in primii ani de neo-liberalism “, interpretat de cätre toti acesti profitori si speculanti drept “ un sistem care le permite sä facä tot cea ce vor ” , majoritate acestora au poposit temporar dupä gratii “ de unde au fost scosi ulterior “ contracost ”de judecători “induiosati de capodoperile scrise de cätre sus-numitii eruditi după zăbrele, la flacăra lumânării ! .

Asa se face că in ziua de azi nu mai miră pe nimeni faptul că unei echipe de traditie precum Fotbal Club Baia Mare ,( formatie care in perioada anilor 80 s-a numărat printre primele 5 clasate din “loja fotbalului românesc, perioadă în care acest sport minunat era scris cu litere mari de tipar” , echipă care în competitia europeană Cupa Cupelor a adus pe Real Madrid la Baia Mare) i s-a anulat de către “elita politică locală” identitatea prin schimbarea denumirii, fiind aruncată în “oala Minaur” si degradată în postura de “a 5-a roată de la carul unei echipe de tradiție din handbalul românesc, Minaur Baia Mare”.

Această hotărâre tristă pentru fotbalului băimărean i-a indepărtat pe adevărații suporteri ai echipei de un stadion aflat orișicum într-o stare deplorabilă, învelit în pânză și năpădit de morminte, un adevărat unicat in lume!. Preluarea de către Minaur Baia Mare a ”metodei Becali = cumpărări si vânzări in masă de jucători = o afacere lucrativă, rentabilă in care nimeni nu stie niciodată cu ât s-au vândut sau cumpărat toti acești “mercenari veniti sau plecati de la club, jucători cu un cazier de 6-7 echipe la activ ”. Această “rotație permanentă de cadre” i-a cam săturat pe iubitorii de fotbal să mai vină la stadion pentru a se intreba de fiecare dată care dintre cele două formații aflate pe teren este echipa locală!!!.

Fotbal Club Baia Mare a supravietuit in decursul anilor prin jucătorii pe care i-a crescut si format la propriul centru de performanță. Am constatat de asemenea cu mâhnire absenta unor fosti jucători precum Marin Sabău, Tătăran sau Hotico (care au făcut si au insemnat ceva pentru fotbalul băimărean) din tribuna oficială la jocurile echipei, oameni care in mod logic ar fi trebuit să facă parte din consiliul de conducere al clubului (dacă există cu adevărat vreunul), in locul unora ce-l conduc in prezent, personaje anonime a-l căror nume nu-l cunoaste nimeni.

Fotbalul de inaltă performanță înseamnă un cult al Fotbalului, o culturä fotbalistică formată, mentinută și transmisă din generatie in generatie, inseamnă colectivitate, comunitate si nu în ultimul rând identitate (identificarea cu echipa de suflet), el presupune o legătură strinsă intre investitie si expertiză sportivă!!!.

În acest spirit am initiat un proiect denumit “Baia Mare, un Oras o Echipä, o Familie” proiect prezentat deja pe Internet și transmis de mine pe e-mail inclusiv Primăriei Baia Mare. Am mentionat de la început faptul că doresc să ajut această echipă în mod onorific (tradus pe românește – fără bani !!!) și nu vreau să iau locul nimănui!. O fac din obligația morală pe care o am față de acest club alături de care am avut privilegiul să trăiesc timp de peste 5 ani momente feerice, de neuitat.
În acest sens am luat legătura cu o serie de posibili investori atât din Baia Mare cât si de peste hotare, nerealizind fapt că politrucii băimăreni tocmai asta nu vor, să piardă din mână o vacă de muls de gabaritul sportului de performanță. De asemeneea, am luat legătura cu reprezentanti ai Federatiei Germane de Fotbal si cu două cluburi de traditie din această țară, fapt pe care l-am adus din timp la cunostință clubului.

Ținând cont de influenta pe care Biserica o are asupra românilor, am prezentat proiectul meu si Episcopiei Ortodoxe din Baia Mare, cu rugămintea de a ne sprijinii in cele trei actiuni propuse de mine:

a/ organizarea și popularizarea unei slujbe religioase de pomenire in memoria tuturor celor care prin performantele obtinute au făcut cunoscut numele de Fotbal Club Baia Mare in lumea sportului de performanță, începind cu Viorel Mateianu si Paul Popescu continuind cu numele unor jucători precum Mircea Sasu, Zoltan Crisan, Bălan Lucian, Borz Miron, Ignat Ioan .Consider că măcar cu atât le suntem datori acestor oameni deosebiti, care prin evolutiile lor de pe teren ne-au incintat privirile atâția ani de zile, oameni minunati pe care nu poti să nu-i iubesti și este imposibil să-i uiț;
b/ acțiunea “O zi pe săptămină dedicată fotbalului băimărean“, menită a-i scoate pe copii la aer liber, afară din casă și din fata computerului si a-i aduce pe stadion indepărtându-i pentru câteva ore de mirajul digitalizării. Organizarea periodică a unor acțiuni sportive cu copii pe stadion, menite a le transforma ziua intr-o sărbătoare a fotbalului băimărean, în care fosti sportivi de elită cu merite deosebite in fotbal (precum Sabău, Tătăran, Buia, Dorobanțu, Onciu ) să le povestească tinerilor despre momentele feerice trăite alăuri de această echipä minunată!;
c/  organizarea unor actiuni sub egida bisericii;
Pe aceastä temă am luat legătura si cu domnul Ioan Onciu, care mi-a promis tot sprijinul .
Eu locuiesc de peste 35 de ani in Germania, țară in care am avut privilegiul să inteleg si să admir ceea ce inseamnă și reprezintă pentru nemți “cultul fotbalului “. Să vezi pe stadionul din Köln, cum 50.000 de spectatori, veniti impreună cu intreaga familie, imbrăcati cu tricouri si purtind căciulite cu insemnele clubului, intoneazä “în cor” imnul echipei lor de suflet, să-i asculti pe cei citeva zeci de mii de suporteri, care in ajunul Crăciunului se întâlnesc la stadion pentru a cinta colinzi, este ceva ireal, care-ti merge la suflet!”. Dacă veti dori să faceti vreodată o vizită la sediul oricărui club de fotbal din această țară, vă veti convinge de faptul cä fotbalul german stie să-si pretuiască si să-si comemoreze idolii. Sălile de trofee si istorie fotbalistică aflate in incinta fiecărui club de fotbal sunt vizitate in mod regulat de către grupuri de copii si adolescenti insotiti de către profesorii de sport, cu scopul de a păstra vie amintirea unor fotbalisti si antrenori de exceptie  care au activat la aceste cluburi!
Reprezentantii Episcopiei Ortodoxe a Maramureșului și Sătmarului, care doresc la fel ca si mine să-i indepărteze pe copii si tineri de patima internetului, a alcoolului si a drogurilor au fost entuziasmati de proiectul meu.
De regulă, oameni inteligenti preiau in mod selectiv ceea ce a fost bun din trecut, o terminologie străină pentru actualii „specialisti“ care conduc fotbalul băimărean. As dori să vă dau un exemplu in acest sens. Mircea Lucescu, aflat in ultimul an de jucător activ si antrenor secund la Corvinul Hunedoara, si-a petrecut ore intregi alături de idolul său, Viorel Mateianu, de la care a aflat multe din tainele fotbalului. Eu personal am învățat enorm de mult de la cei doi corifei ai fotbalului românesc, Viorel Mateianu si Paul Popescu. Un schimb de păreri si opinii nu a dăunat încă nimănui vreodată într-un sport in care meseria se fură, cum se zice.

Din păcate la nivelul clubului Minaur, care mai înainte incercase să „vândă” prostimii evitarea retrogradării din liga a 3-a, deci evitarea umilinței de a juca pe sate, drept cel mai mare succes al clubului de după Revoluție nu am gäsit această intelegere. După ce i-am înmânat unei birocrate, ce sedea “tolănită“ în spatele unui birou dintr-o incăpere cu aspect de magazie fără geamuri, un model de mapă de protocol ( privind cooptarea unor potentiali sponsori din străinătate, implicit datele lor de contact ) împreună cu o mostră de set de pahare având gravate pe ele datele jocurilor disputate in Cupa Cupelor impotriva Madridului, am incercat să-i explic cam ce gândesc si cum gândesc, la care aceasta se uita la mine ca la unul venit la sediu clubului (inghesuit sub tribuna sălii Sportului ) de pe altă planetă, cu intenția de a-i perturba hibernarea pe banii statului (deci pe banii plätitorilor de taxe si impozite)!.

Pentru cä din acel moment nu am mai auzit nimic de ei, ascultând de sfatul intelept al partenerilor mei din Baia Mare m-am lăsat păgubaș, în speranta că în viitor la conducerea clubului vor ajunge in sfârsit tineri curati si nepătați, care vor dori cu adevărat binele sportului băimărean. Întors in Germania am contramandat bineînțeles toate intilnirile cu toti sponsorii potentiali, pentru a “nu-mi mânca omenia” față de concerne și cluburi cu nume și renume, pentru care dictonul „Un om un cuvânt primează”!.
Faptul că la nivelul Minaurului din Baia Mare realitatea este cu totul alta decât aceea care ne este prezentată in mod pastelat si cosmetizat de către actuala conducere a clubului, ne-o demonstrează însăși comportamentul unor personalități de prestigiu din handbalul românesc, precum Maricel Voinea, ori al unor fosti fotbalisti de elită, precum Marin Sabău, care au întors pur si simplu spatele unui club cu care nu mai vor să aibă de a face, stare de fapt ce vorbeste de la sine!

Cu stimă,

Dorel CUPȘA – (foto Dorel Cupșa și Marcel Răducanu)